El clasico rumeno

De vreo doua saptamani incoace numai despre asta se vorbeste. Marele meci Dinamo-Steaua, bate la usa. Chiar daca in perioada asta a fost un meci important al nationalei, sau alte evenimente care s-a produs in tara, nimic nu mai conteaza. Doar marele derby, unicul dupa unii.

Dar de ce este asa de important acest meci? Daca ne uitam la pozitiile in clasament nu pare mare lucru. Daca ne uitam la rezultatele din ultimele meciuri ale celor doua echipe, iar nu este cine stie ce. Singurul criteriu este cel de rivalitate, si faptul ca daca castigi macar unul daca nu amandoua meciurile poti salva sezonul, macar in fata suporterilor. Cine castiga rade de celalalt intreg sezonul, chiar daca la final nu realizeaza mare lucru. Ce conteaza daca retogradam sau nu prindem Europa, sau ne facem de ras, i-am batut pe rivali asta conteaza.

Da este un meci cu traditie in Romania, cum sunt si alte derby-uri in toata lumea: Real-Barcelona, Inter-Milan, Ajax-Feyenoord, Boca-River etc, bineinteles caracterizarea se face la nivel de angajament, dorinta si rivalitate, nu vorbim de valoare si alte chestii care ne depasesc total.

Ce va fi anul acesta? Asta este intrebare de pe buzele multora. Dinamo are un inceput mai slab, unul dintre cele mai slabe din istorie, cu o aparare sa-i zic "doar" visatoare. Steaua nici ea nu e intr-o forma prea grozava, a schimbat 3 antrenori, a adus o multime de jucatori, dar in ultimele meciuri parca incep sa intre pe fagasul normal.

Un alt motiv pentru care se anunta un spectacol este prezenta pe cele doua banci a doua simboluri ale fotbalului romanesc: Lacatus - "stelist pana la moarte si dincolo de ea", un antrenor care stie cata placere iti face sa invingi intr-un asemenea derby; si Andone dinamovist get beget care antreneaza doar pentru a o invinge pe Steaua.

Deci se anunta un meci interesant, mai ales ca va fi si stadionul plin. Asa ca cel mai bun sa castige, si noi sa ne bucuram de un spectacol adevarat.