sâmbătă, 30 octombrie 2010

Andy McDermott - Lupta pentru Atlantida


Personajul principal este dr. Nina Wilde o mare admiratoare si cunoscatoare a Atlantidei. Toata viata ei a fost interesata de acest subiect, mai ales ca parintii ei au murit intr-o expeditie in Tibet, cautand orasul pierdut.

Dupa ce isi da doctoratul, cere de la Universitate fonduri pentru a sustine cautarea Atlantidei. Este absolute sigura ca a gasit locatia exacta. Bineinteles ca cerea ii este refuzata dar primeste un telefon interesant din partea fundatiei Frost, care o anunta ca ii va sponsoriza cautarea. Drumul spre sediul fundatiei este plin de peripetii, dupa ce un membru al unei fratii care doreste ca secretul Atalantidei sa nu fie descoperita, o rapeste, dar este salvata de catre Eddie Chase trimisul celor de la Frost.

Va incepe o expeditie extraordinara pe urmele atlantilor incepand cu Iran (unde reusesc sa puna mana pe un artifact al atlantilor), Franta, Brazilia (in jungle Amazoniana descopera o replica a templului lui Poseidon si o harta a Atlantidei), golful Cadiz( in adancurile Atlanticului reusesc sa gaseasca adevaratul templu al lui Poseidon si toate minunatiile acestuia), de unde vor pleca Tibet unde vor desoperi ultimul templu al atlantilor si ramasitele ultimilor regi. Aici din pacate va descoperi Nina si ramasitele parintilor sai, care nu au murit in urma unei avalanse ci omorati de membrii fratiei Selasphoros.

Dar dupa ce reusesc sa descopere cadavrele ultimilor regi ai Atlantidei, Nina descopera incredibilul plan pe care il are Frost. Acela de a schimba lumea, de a readuce atlantii la putere, de a crea un virus la care sa aiba imunitate doar aceia care au gena atlantilor. Ceea ce ar insemna uciderea a peste trei sferturi din populatia planetei. Numai ca acest lucru nu va fi deloc usor avand in vedere ca Nina si Chase sunt de alta parere.

Un roman captivant, sensational, incredibil. Te tine cu sufletul la gura, iar povestea este lucrata in cel mai mic amanunt si reuseste sa te prinda ca nimeni altul. Merita citita. Garantat!.


sâmbătă, 23 octombrie 2010

Petru Popescu: Fata din Nazaret


Personajul principal al romanului este Maria, în vîrstă de 17 ani, viitoarea mamă a lui Iisus Hristos, deocamdată doar fiica rabinului Ioachim şi a Anei. Maria este o fată înaltă, osoasă, cu pielea măslinie, îmbrăcată în veşmîntul obişnuit în Orient, asemănător cu o cămeşoaie lungă pînă la glezne.

Maria si intregul trib sunt alungati din Nazaret de regale Irod si obligati sa locuiasca in desert. Dupa mai multe zile de cautari, gasesc un loc ideal pentru a ase aseza: fîntînă cu roată, apărută miraculos dintre nisipuri. Tribul va trai trei ani de zile in aceasta oaza primitoare, fiind aprovizionat de caravanele care treceau prin desert si faceau popas aici.

In parale ne este prezentat sosirea unui trimis roman al regelui Augustus, pe nume Apella. Misiunea acestuia e aceea de a descoperi o teofanie – o manifestare a divinitatii Dumnezeului evreilor. Aceasta ii era necesara imparatului, in dorinta acestuia de ase declara divin in timpul vietii la Roma si avea nevoie sa-si manifeste propria divinitate printr-un miracol.

Autorul face incursiuni in trecut pentru a ne pune la punct cu motivele pentru care tribul a fost trimis in desert si ne înfăţişaza povestea de dragoste dintre Maria şi Iosif, ucenicul-tîmplar al tatălui ei.

Trimisul roman, al cărui nume real este Pilat din Pont vine în oaza evreilor şi îi anunţă că au fost iertaţi de rege şi pot să se întoarcă la casele lor. Vag îndrăgostit de fata pe nume Maria, el urmează să-i însoţească pînă la Nazaret, pentru a-i proteja de furia celorlalte clanuri din orăşel.

Pe drumul de intoarcere Maria se reintalneste cu Iosif, cu care se si casatoreste. Are loc o confruntare dura intre tribul ei si cateva cete trimise din Nazaret pentru a-i nimici. Conflict in urma caruia, cea mai buna prietena a Mariei este ucisa, pe langa multe alte personae. In noapte ce a urmat conflictului Maria si Iosif petrec prima noapte impreuna.

In finalul cărţii, Maria şi tribul tatălui ei s-au întors la casele lor din Nazaret, conflictele dintre clanurile locale s-au aplanat, iar Maria este însărcinată şi aşteaptă să nască. Viitorul procurator Pilat din Pont o asigură că se va afla întotdeauna sub protecţia lui.

O carte interesanta, pe care am citit-o mai mult din curiozitate. Are un subiect foarte bun, o cercetare la fel de reusita, in schimb punerea tuturor elementelor la un loc nu a fost cea mai reusita. Ma steptam la un roman mult mai bun, este o carte foarte comerciala. Merita citita, dar nu pot spune neaparat, poate doar pentru poveste si pentru surse si cercetarea care a fost foarte reusita. Ma asteptam la mai mult de la aceasta poveste.

miercuri, 20 octombrie 2010

Las-o ba ca merge asa!

Stiti ca se spune ca anumite "lucruri" sunt mai bune odata cu trecerea timpului. Printre aceste "lucruri" se numara, vinul, whisky-ul, poate chiar si femeile, etc. Ei bine in acest tipar, nu se incadreaza si masinile, clar.

Am avut "placerea", ca la inceputul acestei saptamani, sa pot conduce o asemenea masina. O masina de o varsta cu mine, peste care chiar au trecut anii. Cand am vazut-o in parcare, nu eram sigur ca este functionala. Nu m-am inselat cu mult, din pacate probabil.

Pentru inceput, era o adevarata aventura sa deschizi usa la sofer, adica iti trebuia putere nu gluma in maini. Apoi, urmeaza in mod cronologic pornitul masinii. Tragem socul, si ambalam motorul dar cu grija sa nu-l inecam. Chiar si pedalele sunt putin cam ciudate. Acceleratia in podea, iar frana foarte sus, de trebuia sa tii piciorul drept foarte ridicat. Urmeza bagatul in viteza. Alta mancare de peste. Hai ca intaia, a doua si mersul inapoi mai mergea cum mai mergea, dar viteza a treia era de domeniul fantasticului, adica era sarbatoare cand reuseam aceasta operatiune. Ultimele probleme erau evident coboratul din masina, cum am subliniat mai sus, datorita unei probleme cu usa de la sofer a trebuit sa ies pe usa din dreapta, si mai era si o mica problema cu portbagajul care ramanea cam intepenit odata ridicat si doar pumnii mai reuseau sa il inchida.

Asa ca a fost o adevarata aventura aceasta experienta. Chiar de neuitat. Bine ca nu sufeream de claustrofobie sau vreo alta boala ca nu se stie ce s-ar fi intamplat. Asa ca sfatul meu este nu conduceti masini care se apropie de varsta voastra sa zic cu mai mult de 10 ani cel putin. Asta daca nu va doriti sa traiti aventuri si experiente de neuitat. Apropo masina respectiva era o dacie break:))

sâmbătă, 16 octombrie 2010

El clasico rumeno

De vreo doua saptamani incoace numai despre asta se vorbeste. Marele meci Dinamo-Steaua, bate la usa. Chiar daca in perioada asta a fost un meci important al nationalei, sau alte evenimente care s-a produs in tara, nimic nu mai conteaza. Doar marele derby, unicul dupa unii.

Dar de ce este asa de important acest meci? Daca ne uitam la pozitiile in clasament nu pare mare lucru. Daca ne uitam la rezultatele din ultimele meciuri ale celor doua echipe, iar nu este cine stie ce. Singurul criteriu este cel de rivalitate, si faptul ca daca castigi macar unul daca nu amandoua meciurile poti salva sezonul, macar in fata suporterilor. Cine castiga rade de celalalt intreg sezonul, chiar daca la final nu realizeaza mare lucru. Ce conteaza daca retogradam sau nu prindem Europa, sau ne facem de ras, i-am batut pe rivali asta conteaza.

Da este un meci cu traditie in Romania, cum sunt si alte derby-uri in toata lumea: Real-Barcelona, Inter-Milan, Ajax-Feyenoord, Boca-River etc, bineinteles caracterizarea se face la nivel de angajament, dorinta si rivalitate, nu vorbim de valoare si alte chestii care ne depasesc total.

Ce va fi anul acesta? Asta este intrebare de pe buzele multora. Dinamo are un inceput mai slab, unul dintre cele mai slabe din istorie, cu o aparare sa-i zic "doar" visatoare. Steaua nici ea nu e intr-o forma prea grozava, a schimbat 3 antrenori, a adus o multime de jucatori, dar in ultimele meciuri parca incep sa intre pe fagasul normal.

Un alt motiv pentru care se anunta un spectacol este prezenta pe cele doua banci a doua simboluri ale fotbalului romanesc: Lacatus - "stelist pana la moarte si dincolo de ea", un antrenor care stie cata placere iti face sa invingi intr-un asemenea derby; si Andone dinamovist get beget care antreneaza doar pentru a o invinge pe Steaua.

Deci se anunta un meci interesant, mai ales ca va fi si stadionul plin. Asa ca cel mai bun sa castige, si noi sa ne bucuram de un spectacol adevarat.

duminică, 3 octombrie 2010

Graeme Donald: Minciuni, erori si neintelegeri in istorie


Este bine cunoscuta declaratia lui Henry Ford ca “istoria e ridicola”, o afirmatie cam “pestrita”, in sensul ca este adevarata doar in unele aspecte. In afara de elementul partinitor din “istoria este scrisa de invingatori”, inregistrarile din trecutul nostru poarta urmele interventiei altora, ce-si apara interesele specific propriei lor agende.

Unele mituri istorice au caracter local, unele sunt inventate de straini, unele sunt visate de administratii sau de persoane proeminente disperate sa ascunda adevarul actiunilor lor de ochii publicului, iar unele sunt inventate chiar de catre public, fie pentru a exagera dimensiunile unui act neinsemnat de eroism, fie pentru a ascunde siesi enormitatea propriilor excese.

Puterea mitului consta in faptul ca majoritatea versiunilor inventate ale evenimentelor prezinta publicului chestiuni care sunt fie convenabile, fie simpliste – ca noi purtam palarii albe, iar cei rai negre, de pilda – sau ceva acceptat cu siguranta deoarece se potriveste cu imaginea de sine ca natiune.

Dar sunt putini eroi adevarati, iar cei perceputi ca atare sunt aproape invariabil indivizi lipsiti de merite care fie doresc sa se afle in lumina reflectoarelor, fie o atrag asupra lor din motive ce tin de moralul national. Pe de alta parte, multi dintre cei prezentati ca demoni nu au fost, in realitate, chiar atat de rai.

Nu intotdeauna personajele si evenimentele istorice sunt asa cum le prezinta filmele sau documentarele. De la Colosul din Rhodos si catacombele Romei pana la criza de pe Wall Street, de la legenda lui Caligula pana la cea privitoare la parintele Jocurilor Olimpice, de la rastignirea lui Iisus pana la bombardarea oraselor Hiroshima si Nagasaki, volumul face o incursiune prin istoria milenara a omenirii, demostrand ca multe “adevaruri” pe care le cunoastem nu coincide cu ceea ce s-a intamplat in realitate.