Inceput de toamna prin Dublin

 Am ajuns si la ultima vacanta din acest an, si anume simpaticul oras Dublin. 

Un oras care m-a surprins de la prima interactiune, un oras in care se intersecteaza experientele atat pentru minte, cat si pentru suflet. Unde oricine ai fi si orice asteptari ai avea, le poti indeplini. Unde nimeni nu se poate plictisi si poti gasi orice activitatea ti-ai dori sa o faci. 

Dublin este un oras cu putin peste 500.000 de locuitori, situat pe raul Liffey, si este capitala Irlandei. Este un oras plin de viata, care imbina foarte bine trecutul cu prezentul si mai ales cu viitorul. In el o sa gasim cladiri cu o valoarea istorica imensa, dar si unele moderne, de sticla și cu arhitectura ingenioasa.

Zborul pana acolo durează putin sub 4 ore si este operat de compania lor de casa, Ryanair. De la aeroport exista conexiuni foarte multe cu orasul, cel mai simplu mod este autobuzul. Au un sistem de taxare putin diferit, la numar de statii, un bilet pana in centrul orasului costa 3.30 euro, soferii accepta doar monezi, asa ca ar fi bine sa aveti marunt la voi.

Calatorind in perioada de pandemie au si ei cateva restrictii - masca in autobuz, magazine, certicatul digital in restaurante si in oricare alte zone închise, deși la momentul vizitei mele erau vaccinati in proportie de 90%. 

Am ales un zbor care a ajuns acolo in jurul orei 16 și, dupa ce ne-am cazat, am luat la pas orasul, in cele cateva ore ramase. Am gasit un hotel drăguț, ceva mai aproape de aeroport si la ceva distanta de centru, preferand sa descoperim orasul la pas.

In prima seara nu am avut un obiectiv anume, asa ca am umblat hai-hui pe strazile foarte simpatice, cu casute care mai de care mai uimitoare. Am ajuns putin si prin centru, obiectivul principal fiind ceva de mancare si niste Guiness - obiectiv realizat cu succes! 

A doua zi ne-am trezit doar cu un singur gand, Irish breakfast. Si l-am gasit. Gustos, urias, extraordinar.

Apoi, rostogolindu-ne, ne-am plimbat de-a lungul raului, admirand arhitectura orasului, spre primul mare obiectiv, Kilmainham Gaol, celebra lor inchisoare. Desi intrarea este libera, vizitarea se face cu tur si este nevoie de o programarea in avans. Noi am avut noroc ca am gasit cateva locuri libere si am putut sa ne strecuram. Timp de 128 de ani, aceasta inchisoare a fost martora celor mai tragice evenimente din istoria Irlandei, aici fiind arestati si chiar executati, oameni implicati in lupta de independenta si in razboiul civil. Este o parte impresionanta din istoria lor si ar fi pacat sa o ratati.

Urmatorul obiectiv este Castelul Dublin. Și aici intrarea este libera și, daca aveti programare, intrati cu prioritate. A fost ridicat la inceput de secol XIX și, de-a lungul timpului, a fost folosit ca fortareata, inchisoare si trezorerie. Daca sunteti admiratori de tablouri, sali vaste, piese de mobilier foarte frumos lucrate ar fi bine sa nu ratati acest obiectiv.

Urmeaza Catedrala Saint Patrick. Cea mai importanta si cea mai mare biserica din Irlanda, o constructie care a durat aproape opt decenii, nu trebuie trecuta cu vederea. Este impozanta si are un parc drăguț in care se aduna oamenii sa citeasca, sa se odihneasca pe iarba extraordinar de verde. 

Dupa atatea plimbari a venit momentul pentru putina odihna, cel mai bun loc ar fi un pub unde sa mancam ceva si neaparat sa servim putina bere. De data asta am mers clasic, fish & chips si Guiness, dar am fost pe deplin multumit.

Urmatoarea zi am inceput-o explorand imensul Phoenix Park. Este unul dintre cele mai mari parcuri din Europa, cuprinde, printre altele, si Gradina zoologica si Victorian Flower Gardens. Se pot face un numar impresionat de activitati in el, printre care plimbare, alergat, mers pe bicicleta, polo, cricket, etc. Tot in el gasim si celebrul monument Wellington, un obelisc cu o structura de 62 metri inaltime. A fost creat sa comemoreze victoriile Primului Duce de Wellington.

Urmatoarea destinatie a fost Portul din Dublin, si pentru asta a trebuit sa mergem pe malul raului Liffey. O plimbare foarte frumoasa, admirand nenumaratele poduri, printre care cel mai celebru fiind Samuel Becket Bridge. Cladirile si statuile de ambele maluri ale raului ofera o nota aparte acestui oras, nu stii incotro sa te uiti prima data, ce sa pozezi mai intai.

O alta destinatie ce nu trebuie ratata este Guiness Storehouse. Noi ne-am luat turul care cuprinde toate activitatile, si nu am regretat. A fost 28 de euro si cuprinde turul + o bere la barul de la ultimul etaj + o bere in care se imprima o poza cu tine, ceea ce este o experienta interesanta. Turul este captivant, invatand totul despre istoria acestei bauturi, de la inceput pana in zilele noastre. O sa faceti o gramada de poze, iar la final o sa dati navala in magazinul cu suveniruri si doar dimensiunile bagajului de intoarcere va pot face sa va limitati.

Dupa atatea plimbari prin oras am hotărât ca este momentul sa iesim putin din zona urbană si am hotarat sa vizitam zona de coasta, micutul satuc Howth. Pentru a ajunge acolo am luat un autobuz din centrul orasului, pentru care am platit tot 3.30 euro. Un fost sat pescaresc care acum s-a transformat intr-o suburbie a orasului Dublin, dar care inca pastreaza acea atmosfera. Avem un mic port si putem urca pe diferite alei, pentru a putea imortaliza privelistea, care de multe ori iti taie rasuflarea. Daca reusesti sa prinzi o zi frumoasa, o sa ai o experiente de neuitat, mai ales daca esti o fire mai aventuroasa.

Ultima zi am mers pe coasta opusa de Howth, in zona Killiney, si nu am regretat nici un moment. La fel ca si în ziua precedenta am gasit un autobuz care ne-a dus pana acolo, si apoi am luat la pas o buna parte din coasta. Am gasit un portulet dragut și, pe masura ce am mers de-a lungul coastei, am descoperit o mica plaja unde cativa indrazneti faceau baie desi afara erau 13 grade si noi eram imbracati cu doua randuri de haine. Apoi am explorat Killiney Hill Park, cu ale lui Obelisk si Piramida din Dublin, iar de acolo se deschide o priveliste extraordinara spre plaja, chiar dandu-mi senzatia ca as fi pe Coasta de Azur. De acolo de sus se fac niste poze foarte frumoase, numai bune de background. Apoi, coborand spre statia de autobuz, am trecut printr-un cartier select de case, avand senzatia ca sunt intr-un film american.

Fiind ultima seara, ne-am petrecut-o in centru, dand navala in magazinele de suveniruri si luandu-ne la revedere de la acest minunat oras.

Un oras care poate fi admirat si in 48 de ore, noi preferand sa il facem in patru zile mai lejer, desi media de pasi este undeva la 33.000, asa ca nu am fost lenesi. Mergeti si cu siguranta ca o sa il recomandati si voi mai departe!