Petra: misteriosul oras de piatra

Cioplit in piatra dura, stravechiul oras Petra (cuvantul petra inseamna piatra sau stanca in limba greaca), astazi aflat in ruine, este incercuit de munti de gresie impunatori, in desertul aflat la sud-vest de orasul Amman de astazi, la aproximativ 80 km sud de Marea Moarta din Iordania. Intrarea in Petra se face printr-o crevasa intunecata si serpuita, sapata in piatra, cunoscuta drept siq (cheie in limba araba), care, in anumite locuri, are o latime de doar un metru. Acest mare mister al desertului contine in jur de 1000 de monumente si, candva, a avut fantani, gradina si apa curenta.
Cea mai timpurie populatie cunoscuta a Petrei a fost un trib ai caror locuitori - edomitii - vorbeau o limba semitica. Dar nabateenii sunt responsabilii pentru mare parte a arhitecturii incredibile de la Petra. Nabateenii erau de origine araba nomada, insa, prin secolul al IV-lea î.Hr., au inceput sa se stabileasca in diferite parti ale Palestinei si ale sudului Iordaniei, si tot in aceasta perioada au facut din Petra capitala lor. Pozitia fortificata natural a sitului, pe un drum comercial aflat intre culturile araba, asiriana, egipteana, greaca si romana, le-a permis nabateenilor sa-si intareasca puterea. Obtinand controlul asupra drumului caravanelor dintre Arabia si Siria, nabateenii si-au dezvoltat curand un imperiu comercial care se intindea pana in nordul indepartat al Siriei, iar orasul Petra a devenit centrul drumului mirodeniilor.
Bogatiile acumulate de nabateeni la Petra le-au permis sa construiasca si sa ciopleasca intr-un stil care combina traditiile locale cu influenta elenistica. Una dintre cele mai mari realizari ale nabateenilor a izvorat, la Petra, din necesitate. Orasul era situat la marginea desrtului arid; prin urmare, sursele de apa erau principala lor preocupare. In consecinta, au dezvoltat stavilare sofisticate, precum si sisteme de conservare a apei si irigatii. Dar bogatia nabateenilor a atras invidia vecinilor si au fost obligati sa faca fata mai multor atacuri conduse de regele seleucid Antigonos asupra capitalei lor, la sfarsitul secolului al IV-lea î.Hr. In perioada 63-64 î.Hr., nabateenii au fost cuceriti de generalul roman Pompei, iar in anul 107 d. Hr., sub imparatul Traian, zona a devenit parte a provinciei romane Arabia Petraea. In ciuda faptului ca fusese cucerita, Petra a continuat sa prospere in perioada romana, cand mai multe constructii, printre care si un vast teatru, o strada cu colonade si un arc de triumf de-a lungul siq-ului, au fost adaugate orasului. S-a estimat ca populatia Petrei a variat intre 20 000 si 30 000 de locuitori la apogeul sau. Insa pe masura ce importanta orasului Palmira din centrul Siriei a crescut, aflandu-se pe ruta comerciala care lega Persia, India, China si Imperiul Roman, activitatea comerciala din Petra a inceput sa intre in declin.
In secolul al IV-lea, Petra a devenit parte a Imperiului Bizantin crestin, dar in anul 363 d. Hr. partile de sine statatoare ale orasului au fost distruse de un cutremur devastator si tot in aceasta perioada se pare ca nabateenii au parasit orasul. Nimeni nu stie exact de ce au abandonat acest loc, dar pare putin probabil ca si-ar fi parasit capitala din cauza cutremurului, caci foarte putine obiecte de valoare au fost dezgropate din sit, indicand faptul ca plecarea lor nu a fost brusca. Un alt cutremur catastrofal, din anul 551 d. Hr., a distrus practic orasul si, pana la cucerirea musulmana, in secolul al VII-lea d.Hr., Petra a inceput sa se scufunde in uitare. A mai avut loc un cutremur devastator in anul 747 d. Hr., care a slabit inca si mai mult structura orasului, dupa care s-a asternut tacerea pana la inceputul secolului al XII-lea, odata cu sosirea cruciatilor, care au construit un mic fort in interiorul orasului. Dupa plecarea cruciatilor, in secolul al XIII-lea, Petra a ramas in voia furtunilor de nisip si a inundatiilor, care au ingropat o mare parte a acestui oras candva grandios, astfel incat pana si ruinele i-au fost uitate.
Abia in anul 1812, exploratorul anglo-elvetian Johann Ludwig Burckhardt a redescoperit orasul pierdut de la Petra si l-a adus in atentia Occidentului. Odata cu Burckhardt, scopul orasului cioplit in piatra Petra, ascuns intr-o locatie secreta, a uluit multi vizitatori, invatati si arheologi.
Petra a fos readusa in atentia publicului in anul 1989, odata cu lansarea filmului Indiana Jones si ultima cruciada, avandu-l in rolul principal de Harrison Ford. In film, a servit drept templu secret ascuns sute de ani si locul in care personajul principal gaseste, intr-un final, Sfantul Graal.
Pe 6 decembrie 1985, Petra a fost desemnata de UNESCO(Organizatia Educationala, Stiintifica si Culturala a Natiunilor Unite) un loc de patrimoniu cultural mondial, iar in ultimii ani specialistii in conservare au lucrat pentru a umple golurile si crapaturile din piatra cu un compus special creat, foarte asemanator cu gresia originala de acum mai bine de 2 000 de ani. Sa speram ca unul dintre cele mai frumoase si mai spectaculoase orase ale lumii va mai rezista inca cel putin 2 000 de ani.

Bibliografie:

Haughton Brian, Istoria Secreta. Civilizatii pierdute si mistere stravechi, Editura Polirom, 2009