duminică, 29 decembrie 2013

Eric-Emmanuel Schmitt: Oscar si Tanti Roz

Stau cateodata si ma intreb, cum isi aleg cititorii povestile pe care ajung sa le exploreze. Scurta descriere este suficienta. Recomandarea unui prieten sau reclama cartii sau a autorului respectiv. Poate daca esti fanul stilului ori a scriitorului.

Lucrand in domeniul asta, imi este mai usor(probabil) sa aleg ce carti merita sa le citesc. Nu sunt sigur ca intotdeauna le nimeresc. Am mai mers si eu pe ghicit. De data asta in schimb am ales aceasta carte vazand ca este foarte cumparata si citita de clientii marilor librarii.

Si nu m-am inselat. O carte extraodinara. Dar in acelasi timp foarte trista. Probabil cea mai trista carte pe care am citit-o pana acum. Si nu ca sa ma laud, dar pot spune ca sunt un cititor.

Cartea este o insiruire de scrisori catre Dumnezeu a micului Oscar. Un pusti care este bolnav de leucemie si prin aceste scrisori ne povestete ultimele sale zile, dar si sentimentele, dorintele si trairile sale.

Este sfatuit de omniprezenta si joviala asistenta Tanti Roz sa ii scrie lui Dumnezeu. Ne aflam pe 19 decembrie si Tanti Roz il indeamna sa considere ca fiecare zi care trece inseamna un deceniu si astfel pana la sfarsitul anului el isi traieste intreaga viata. Ascultand sfatul asistentei el trece prin toate etapele vietii - pubertate, adolescenta, maturitate, varsta a doua, varsta a treia - in doar 12 zile.

Exista in textul lui Eric-Emmanuel Schmitt un mesaj tulburator: oricare dintre noi poate fi Oscar, dar cu un dram de noroc in plus. Mai multe zile daruite inseamna sa incerci sa te bucuri de viata, indiferent de cum ti-e harazita - in chip de premiu ori de pedeapsa - fara a uita totusi sa raspandesti bine in jurul tau.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu