Valerio Massimo Manfredi este istoric si profesor de arheologie clasica la Universitatea Luigi Bocconi din Milano. Este jurnalist si o personalitate cunoscuta a televiziunii europene. Apublicat numeroase romane de succes, incluzand trilogia Alexandru cel Maare, pentru care, in 1999, Institutu Biografic American i-a acordat titlul de Om al Anului. Colaboreaza cu cinematografia si cu televiziunea in productii internationale de prestigiu. In limba romana au fost traduse: Faraonul nisipurilor, Ultima legiune, Akropolis si Imparatia dragonilor, toate aparute la editura ALLFA.Alexandru cel Mare, o trilogie de succes mondial, publicata in 21 de limbi si 42 de tari, vanduta in peste 5 milioane de exemplare.
Cine era tanarul rege macodonean care, in secolul IV î.Hr, a planuit sa cucereasca intreaga lume, ca sa moara, apoi, precum Hristos, la varsta de treizeci si trei de ani? Acest roman cuprinde povestea unui om care a fost considerat zeu de catre contemporanii sai, ne povesteste despre visurile sale, despre patimile violente care l-au macinat si, in cele din urma l-au distrus.
Primul volum este intitulat Fiul Visului, si debuteaza cu vizita reginei Olimpia la oracul Dodonei din Epir pentru a cere sfatul preotilor pentru un vis tulburator care o macina: astfel intr-o noapte pe cand se afla in pat cu regele Filip, sotul ei se facea ca un sarpe mare s-a strecurat in camera lor, a patruns printre asternuturi si a patruns-o, usor si rece, insa fara a-i produce durere. Preotii auzind istorisirea i-au dat si interpretarea visului: "fiul pe care-l vei aduce pe lume va avea stralucirea unei energii napraznice, dar, asa cu flacarile ce dau o lumina prea puternica ard peretii felinarului si consuma mai repede uleiul din care se hranesc, sufletul sau ar putea sa arda pieptul in care salasluieste; sa fii gata la orice chiar si la a-l pierde, pentru ca orice vei face nu vei reusi sa impiedici destinul sau sa se implineasca, nu vei putea pune stavila faimei sale si ea se va intinde pana la hotarele lumii."
Auzind acestea regina se intorsese la Pella, capitala regatului Macedonean asteptand cu teama si ingrijorare ziua in care avea sa se nasca fiul sau.
In momentul in care au apucat-o durerile facerii pe regina, Filip se afla la asediul cetatii Potideea. A fost o nastere lunga si grea. Dar in cele din urma zeii au binecuvantat familia regala si Alexandru s-a nascut. Imediat un curier a fost trimis pentru a-l anunta pe rege ca fiul sau, mostenitorul tronului a venit pe lume. La auzul vesti, sufletul regelui parca a renascut, de cand astepta el un mostenitor, un fiu. A chemat armata si in fata lor l-a numit mostenitorul tronului si dupa aceea nu l-a mai interesat nimic, s-a urcat pe cal si plecat spre capitala, calarind toata noaptea si ziua urmatoare pentru a-si cunoaste fiul. La doar un an distanta regina a nascut si o fata, careia i-au pus numele Cleopatra.
Anii copilariei au fost linistiti, sau macar primii. Tatal sau era mai tot timpul plecat, incercand sa se impuna ca conducator al tuturor grecilor. De multe ori cand tatal sau se afla in sala de consiliu i se aseza pe brate. Pe la sase ani i s-a adus si primul invatator pe nume Leonidas. Acesta avea obligatia sa-l invete sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca, îi povestea despre zei, despre nasterea lumii, lucruri care-l fascinau pe Alexandru.
Tot la cursurile lui Leonidas erau prezenti si alti baieti, care mai tarziu aveau sa formeze Ceata lui Alexandru, cel mai important corp militar din armata macedoneana. Dar cel mai important dintre ei era Hefestion cel cu care era prieten "pana la moarte".
Pe la zece ani, Filip l-a luat pe Alexandru si l-a dus sa-i arate greutatile vietii, minele de pe muntele Pangeos. Calatoria a fost foarte importanta pentru ca aici a luat-o la palat pe cea care avea sa-i fie alaturi, indiferent de moment, de ocazie,de orice , Leptine.
Un alt moment important a fost vizita unor soli ai regelui persan. Aceasta vizita avea sa-l marcheze definitiv pe Alexandru. Afland de la acestia minunatiile si frumusetile care se gasesc in Asia, in mintea printului s-a implementat o singura idee si nu a renuntat la ea desi de nenumarate ori putea plati cu pretul vietii, ceea ce in cele din urma s-a si intamplat. Tot in cadrul acestei vizite pustii de la palat au putut sa-si demonstreze pentru prima data abilitatile militare si vitejia cu ocazia unei vanatori, cand Alexandru si prietenii sai au reusit sa rapuna o pereche de lei fiorosi. A fost primul moment in care cu adevarat regele Filip a fost speriat si apoi mandru de nesabuinta si vitejia fiului sau.
Pentru a-i darui printului o educatie solida, regele a hotarat ca acesta impreuna cu prietenii sai sa petreaca trei ani la Mieza, unde aveau sa fie invatati tocmai de Aristotel, marele filozof grec. Cu greu s-a despartit de parinti si de curte, dar stiind de importanta acestor lucruri, Alexandru nu a protestat, ci s-a comformat hotararii regelui.
A urmat o perioada frumoasa, in care severitatea orelor se impletea cu relaxare si momente de liniste si meditatie. Tot la Mieza se afla si celebrul sculptor Lisip care a fost adus tocmai pentru a-i face o statuie cum alta nu s-a mai vazut.
Perioada frumoasa din viata lui Alexandru se terminase. Regele a venit sa il ia din mirifica Mieza si sa-l duca in capitala unde il astepta perioade tulburi. Dar inainte de a pleca i-a facut un dar printului. Un armasar de o frumusete rara si de o salbaticie mai rar intalnita. In zadar au incercat slugile sa-l stapaneasca. Dar Alexandru a reusit acest lucru doar in cateva minute. Cu cateva vorbe iscusite a reusit sa se urce in spinarea calului sau si astfel a inceput o prietenie ce a durat pana in momentul in care Alexandru a murit.
Filip dorea ca toti grecii sub conducerea lui sa porneasca o mare expeditie in Asia, in incercarea de eliberare a cetatilor grecesti de acolo. Dar multe dintre cetatile grecesti nu-l doreau ca conducator suprem. In general Atena a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a se rascula impotriva lui. Si a reusit sa o convinga si pe Teba de partea ei. Mare greseala au facut tebanii. Ca urmare a acestei alegerii, armata macedoneana cu Filip si Alexandru la conducere au distrus cetatea.
Filip a hotarat sa isi mai ia o sotie, aceasta fiind fiica lui generalului Attalos. Aceasta era insarcinata cu regele, iar la nunta Attalos a toastat in cinstea orintului nenascut, mostenitorul tronului. Alexandru auzind acestea a sarit sa-l omoare pe general, Filip fiind si batut a sarit si el la randul lui cu sabia spre Alexandru, dar beat fiind a cazut peste o masa de mancare, moment in care Alexandru nervos si-a luat mama si a parasit palatul regal cu destinatia Epir la unchiul sau.
Nedorind sa-si ceara scuze sau sa-l puna in dificultate pe unchiul sau, Alexandru se hotaraste sa plece in munti, lasandu-si mama in Epir. Alaturi de ceata va petrece, mult prin munti, prin frig, din prea mult orgoliu si pe alocuri durerea provocata de cearta cu tatal sau.
In cele din urma cei doi se impaca, mai ales ca urmeaza nunta Cleopatrei cu fratele Olimpiei, Alexandru. Chiar inainte de nunta, Filip îi face o vizita oracolului de la Delfi, de la care afla ca sfarsitul îi este aproape. Iar acest lucru are sa se intample tocmai la nunta fiicei sale Cleopatra, cand este ucis de catre unul dintre cei din garda sa. Alexandru nu are prea mult timp la dispozitie, preia comanda statului. Din postura de print mostenitor se incoroneaza.
Incercand sa profite de momentele de slabiciune de dupa moartea regelui Filip, multe cetati aflate sub conducerea macedoneana, provoaca daune, dar Alexandru reuseste sa contracareze toate rascoalele si sa fie confirmat ca conducator al tuturor grecilor.
Astfel el se poate concentra pe ceea ce doreste cu adevarat, si anume expeditia din Asia. Isi pregateste armata si fara prea multa intarziere porneste o expeditie ce îi va aduce faima, recunoastere dar din pacate si moartea.
Urmeaza in curand. Volumul 2:Nisipurile lui Amon
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu