Probabil dupa cum ati observat unul dintre "evenimentele" ultimelor zile este cel al castigarii Premiului Nobel de catre germano-romanca Hertha Muller. Desigur ca acum toata lumea vorbeste de ea, mai ales cei din tara si sunt "mandrii" de reusita ei. Dar multi dintre ei nu stiu cine este ea, ce a scris si tot ceea ce inseamna Hertha Muller. S-a nascut in judetul Timis, tatal ei era un svab banatean iar mama scriitoarei, ca marea majoritate a populaţiei de naţionalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniştilor la putere, a fost deportata in 1945 in Uniunea Sovietica. Acolo a fost deţinută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forţată. A facut studii de germanistica si limba si literatura romana la Universitatea din Timisoara intre 1973-1976. Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (în româneşte: „Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând în calitate de profesor suplinitor în diferite şcoli, între altele, în Liceul Nikolaus Lenau din Timişoara şi la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”.Volumul de debut, „Niederungen” - „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.Ca urmare a interdicţiei, în 1987 Herta a emigrat în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. În anul 1999, Herta Müller a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură. În anul 2008, Herta Müller a fost nominalizată pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru Premiul Nobel pentru Literatură.După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, în data de 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu. Pentru mine si sper ca doar pentru mine, in momentul in care am auzit cine a castigat premiul, acel nume nu mi-a spus nimic. Poate ca eram prea mic cand a plecat din tara, dar dupa caderea comunismul ar fi trebuit sa fie mai mediatizata mai ales ca a castigat o serie de premii pana la Premiul Nobel. Am norocul ca in acest moment sa lucrez cu carti si am observat ca imediat ce s-a auzit cine a castigat si mai ales ce nationalitate are, comenzile pe cartile ei au curs siroaie. Nu spun ca este un lucru rau, mai bine mai tarziu decat niciodata, dar ar trebuie sa ne pretuim mai mult valorile, nu numai cand sunt in varful piramidei ci mai ales atunci cand sunt jos, cand au mai multa nevoie de noi. Din multimea de carti publicate ale ei, doar doua mi-au trecut prin maini si nu pot spune ca am fost foarte impresionat. Prima este o carte de poezii intitulata "Este sau nu este Ion". Volumul reuneste poezii folosind cuvinte decupate din reviste, cu precadere din Plai cu boi: cu texte vaporoase, suprarealiste, jucause. Un deliciu literar si vizual, poeme si colaje simultan, un volum care se cere nu numai citit, ci si privit. Este prima carte scrisa in romana a autoarei de la plecarea in 1987 in Germania. A doua carte este un roman intitulat "Animalul inimii". Roman premiat in 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award. „Am scris aceasta carte in memoria prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu. Am simtit ca este datoria mea sa fac asta.” (Herta Muller) „Fiecare carte a acestei scriitoare germane nascuta in Banatul romanesc, indiferent de genul abordat, poarta amprenta terorii secrete care nu poate fi stearsa din memoria ei. In cartile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o institutie represiva, ea imbraca toate aspectele raului uman: de la umilinta si hartuire pina la frica, tortura si moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limiteaza la obisnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo in majoritatea cartilor pe aceasta tema. La Herta Muller raul se arata ca o premonitie in fiecare detaliu al lumii inconjuratoare: sint mesaje secrete in plante, in obiecte, in ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le stie vedea si de aceea textul insusi pulseaza de senzori care semnalizeaza alarma. Cea mai complexa si mai completa carte a Hertei Muller este in acest sens Animalul inimii, o carte care te invata sa rezisti, sa te salvezi, sa traiesti.” (Nora Iuga) Acestea fiind spuse, daca puteti cititi-le, analizati-le, chiar daca nu va atrage genul este important sa trecem prin ele, pentru ca daca a primit Premiul Nobel inseamna ca totusi este ceva important acolo, si pentru noi, pentru tara asta pentru mandria noastra nationala. Romanul "Animalul inimii" il recomand mai ales acelora care erau foarte mici sau nu erau nascuti inca in perioada comunista, deoarece prezinta altfel acele vremuri tulburi din istoria noastra.
Numai bine!