i don't want to be anything other than me

Targul Elefant.ro

2012-01-15T19:52:00.001+02:00

Sherlock Holmes: A Game Of Shadows

2012-01-14T14:00:00.000+02:00

Am așteptat cu interes continuarea aventurilor ”simpaticului„ detectiv Sherlock Holmes și a partenerului său dr. Watson. Și aștetarea nu a fost în van. Un film electrizant și plin de umor.

”Duelul” de la distanță dintre profesorul Moriarty și Holmes face toți banii. De data aceasta Holmes este ajutat și de fratele său Mycroft(interpretat de Stephen Fry) care a fost pe alocuri genial.

Șirul poveștii este clasic.Trecând dincolo de rivalitatea dintre cele două minți luminate, miza este până la urmă puterea și banii. Moriarty achiziționează o serie de fabrici, de la armament la medicamente, și încearcă prin câteva acte de terorism să provoace o mare deflagrație în Europa. Dar din păcate pentru el, Holmes este atent, vivace și ajutat de bunul său prieten și cățiva noi (printre care și o țigancă interpretată de Noomi Rapace) va reuși să-i dejoace planurile.

O poveste foarte interesanta, cursivă, plină de acțiune și un umor cum numai la Guy Ritchie găsim, noul Sherlock Holmes este un film ce nu merită ratat.

Simon Toyne: Sanctus

2012-01-07T16:55:00.000+02:00

Ce s-ar intampla dacă Biserica și cu tot ceea ce cuprinde ea ar fi fost întemeiată printr-o înșelătorie? Dacă religia cea mai răspândită din lume este fondată pe o minciună groaznică? Iar cei care o ocrotesc ucid fără scrupule în numele acestei credințe?

La această întrebare încearcă să răspunda și cartea de față.

În Turcia, în orașul Citadela se află un munte sălbatic, adăpostind cel mai vechi lăcaș de cult al omenirii. Cei care-l protejează sunt călugării Sancti, care practică ritualuri de o violență șocantă. Ordinul Sanctus este protectorul textului original al Bibliei. Un ordin destul de bine structurat care îmbină vechiul cu noul, antichitatea cu modernitatea. Dar ceva se întamplă greșit și unul dintre noii călugări Sancti hotărăște ca omenirea să le afle secretul. Ce face el? Se sinucide aruncându-se de pe muntele sfânt.

Din acest moment acțiunea se petrece cu o viteza amețitoare. Aflăm că ordinul Sanctus se află într-un conflict de secole cu un trib pe nume Mala, care dorește să dezvăluie secretul ascuns de aceștia, secret in numele căruia s-a vărsat prea mult sânge.

În mijlocul evenimentelor sunt atrași ca într-un vârtej o mulțime de oameni, printre care și Liv Adamsen chiar sora călugărului sinucigaș. Care pleacă din liniștea orașului New Jersey pentru a-și mai vedea fratele pierdut pentru ultima oară și este fără voia ei prinsă într-un război milenar, unde chiar ea este ținta.

Călugării vor încerca să omoare pe fată, dar ea va reuși să se salveze ajutată de diferite persoane, până ce va ajunge sub protecția tribului Mala și aceștia îi vor dezvălui adevărata sa identitate și scopul pe care îl are pe pământ.

Cartea este foarte bine scrisă, în stilul cărților lui Dan Brown, dar spre deosebire de acesta aici aflăm secretul care l-am urmărit de la începutul cărții. Un roman vizonar și curajos, care ne ține în priză pe întreaga sa durată.

Și cum aceasta este doar prima parte din trilogie, abia aștept o nouă călătorie în adâncurile Citadelei.

Vezi Sanctus pe Elefant.ro

Expozitia figurilor de ceara

2012-01-06T09:59:00.000+02:00

Muzeul National de Geologie gazduieste expozitia temporara de figurine din ceara „Mit, Fictiune si Realitate”. Expozitia poate fi vizitata in perioada 5 ianuarie 2012 – 8 februarie 2012, de marti pana duminica intre orele 10.00 si 17.00. Pretul unui bilet de intrare este de 15 lei pentru adulti si de 7 lei pentru copii (pentru copiii care vor veni in grupuri organizate, preţul unui bilet va fi de 5 lei), in acest tarif nefiind inclusa si vizitarea muzeului.

In perioada 19 – 23 ianuarie 2012, expozitia temporara va fi inchisa pentru intretinere.

Printre personajele ale caror copii din ceară vor fi expuse se vor regasi Michelangelo, Shakespeare, Leonardo da Vinci, Gioconda, Shrek, Harry Potter, Afrodita, Elena din Troia, Geryon, Omul lup, Minotaurul, Cerber, Zeus, dar si cel mai gras om din lume.

Cele 37 de figurine din ceara in marime naturala expuse provin de la Muzeul Figurinelor de Ceara din Sankt Petersburg.

sursa:geology.ro

La multi Ani!!!

2012-01-05T20:11:00.000+02:00

Ma bucur sa va regasesc si in anul 2012, sper eu sanatosi. Din pacate nu am mai scris de mult, lenea si lipsa timpului si-a pus amprenta asupra blogul. Dar sper ca incepand cu anul acesta sa fiu mai harnic si mai inspirat.

Un an cat mai reusit tuturor si indeplinirea tuturor dorintelor voastre.

Si noi pe unde o luam?

2011-06-18T14:07:00.000+03:00

Soferii care circulă pe strada Cărăuşilor din sectorul 2 al Capitalei şi care se îndreaptă către intersecţia cu strada Baicului trebuie să fie foarte atenţi. De ce? Uitati-va mai atent si nu va mirati. Romania e tara tuturor posibilitatilor. Clar!

Sursa: Libertatea.ro

Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides

2011-06-02T19:51:00.000+03:00

În această poveste despre adevăr, trădare, tinereţe şi moarte, căpitanul Jack Sparrow reîntâlneşte o femeie din trecutul său şi habar n-are dacă între ei se reaprinde scânteia dragostei sau ea doar îl foloseşte pentru a găsi legendara Fântână a Tinereţii. Când este obligat să se urce la bordul navei Revenge, condusă de formidabilul pirat Blackbeard, Jack se trezeşte în faţa unei neaşteptate aventuri în care nu ştie de ce să se teamă mai mult: de Blackbeard sau de femeia din trecutul său.

Asa cum ma asteptam partea a 4-a continua in aceeasi nota celelalte parti, combina cu succes actiunea, aventura, fantasticul, si comedia dand o forma frumoasa si deloc plictisitoare. Poate sunt oarecum subiectiv, dar parca si-a pierdut putin din farmec odata cu disparitia din film a celor doi mari actori: Keira Knightley si Orlando Bloom. Parca dadeau alta semnificatie filmului, mai ales Keira. Dar una peste alta filmul este foarte reusit, povestea foarte bine construita si sirenele sunt incantatoare(pana la un anumit punct, bineinteles ;).

Anna Politkovskaia: Rusia lui Putin

2011-05-29T17:42:00.000+03:00

V-ati intrebat vreodata daca disparitia U.R.S.S. si implicit al comunismului a fost un lucru bun. Bineinteles ca atunci cand a disparut, toata lumea s-a bucurat, au fost moment euforice. Gandul la un viitor stralucit, la libertate si tot ceea ce implica ea. Nu mai trebuie sa fim atenti ce spunem, daca ce facem supara sau nu pe cineva. Dar este oare adevarat? Chiar suntem asa de liber precum se spune, sau locul comunistilor a fost luat de unii mult mai rai si mult mai cruzi ca ei.

Nu stiu despre celealate tari eliberate de comunism, dar daca vorbim despre Rusia se pare ca situatia este la fel de grava(daca nu mai grava), ca in timpul comunistilor. Mai ales decand la conducerea tarii se afla Vladimir Putin, un fost KGB-ist, un fost comunist.

Ziarista Anna Politkovskaia, a avut un curaj incredibil publicand aceasta carte, impreuna cu alte cateva despre lucruri care se intampla in Rusia. Carti care probabil i-au adus moarte. Anna Politkovskaia a fost asasinata în liftul blocului ei din centrul Moscovei, chiar de ziua lui Putin, pe 7 octombrie 2006. Simpla coincidenta probabil, nu?

Cartea “Rusia lui Putin” este o carte uluitoare care scoate la iveala lucruri ingrozitoare care se intampla in Rusia de astazi. Autoarea era cunoscută pentru opoziţia ei faţă de războiul din Cecenia si cartea se invarte practic in jurul acestui razboi neinteles de nimeni si care distruge incet dar sigur o buna parte din populatia tarii.

Cartea începe cu cazuri petrecute în timpul celui de-al doilea război cecen:
- în 2002, 500 de soldaţi din armata rusă au fost ucişi în bătaie
- e un lucru obişnuit ca ofiţerii să fure banii şi pachetele de acasă ale soldaţilor
- indiferenţa autorităţilor faţă de soldaţii căzuţi la datorie
- dependenţa justiţiei faţă de structurile militare
- pe durata serviciului militar sunt cazuri în care soldaţii sunt vânduţi ca forţă de muncă necalificată
- atrocităţile, crimele în rândul civililor, violurile şi abuzurile armatei ruse în Cecenia au rămas nepedepsite.

Un capitol distinct în carte prezintă modurile prin care mafia şi noua oligarhie rusească lucrează sub ochii şi cu îngaduinţa statului. Imaginea rezultată este cea a unei caracatiţe: politişti şi şefi de poliţie, magistraţi şi judecători, consilieri ministeriali, toţi par a fi implicaţi în ceea ce autoarea numeşte “un capitalism sălbatic dirijat de carteluri mafiote care au în propriul buzunar agenţiile însărcinate cu aplicarea legilor”.

Un alt capitol tratează masacrul de la Nord-Ost: un teatru din Moscova, unde cativa rebeli ceceni au luat ostatici pe toata lumea care se afla in acel moment in teatru, iar statul in loc sa aiba grija de viata cetatenilor sai, au pus importanta vietii ostaticilor sub importanta societatii si au asediat teatrul cu scopul de a ucide teroristii, iar acei cetateni care au murit nu sunt decat victime colaterale, care trebuiau sa se sacrifice pentru binele Rusiei. Acelasi lucru s-a intamplat si in orasul Beslan din Osetia de Nord unde o banda multinationala a ocupat Scoala nr 1 din Beslan. In acel moment in scoala erau 1500 de suflete. Scenariul a fost acelasi. Important este ca teroristii sa fie neutralizati, ce daca sute de oameni au murit, numarul exact nefiind cunoscut nici astazi. Important este ca securitatea nationala este in siguranta. Cine le poate spune acelora care si-au pierdut parintii, fratii, copii ca acestia s-au sacrificat pentru binele tarii. Chiar asa este?

“De ce îmi displace atât de mult Putin, încât m-am simţit datoare să scriu o carte despre el, se întreabă la final autoarea. Nu sunt unul din oponenţii lui politici sau rivalii lui, sunt doar o femeie care trăieşte în Rusia. Sunt pur şi simplu o moscovită de 45 de ani, care a trecut prin perioada cea mai degradantă a Uniunii Sovietice, a anilor ’70 şi ’80. Nu vreau ca atmosfera aceea să se mai întoarcă.”

Din pacate ea este deja aici.

Vezi Rusia lui Putin pe Elefant.ro

Activitati favorite de inlocuire a muncii

2011-05-24T18:30:00.000+03:00

Avem doar un top 10:

1. Sa prepari cafeaua
2. Sa te prefaci ca citesti
3. Sa joci solitare pe calculator
4. Sa iti faci curat pe birou
5. Sa te plimbi prin birou ca sa te asiguri ca ceilalti muncesc
6. Sa verifici daca nu ai primit pe e-mail link-uri cu ultimele bancuri sau videoclipuri
7. Sa mazgalesti pe marginile unor documente importante
8. Sa-ti iei pranzul
9. Sa te joci cu imprimanta, xeroxul sau cu tocatorul de hartie
10. Sa intocmesti liste cu lucrurile tale preferate

Voi pe care o folositi:-p ????

Paste Fericit!

2011-04-23T20:05:00.001+03:00

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.

Tom Martin: Piramida

2011-04-17T19:01:00.001+03:00

Nisipul timpului se apropie de sfarsit... O cursa impotriva timpului si sfarsitului lumii. Un eminent profesor de la Oxford pe nume Kent este gasit mort in muntii din Peru, foarte aproape de Machu Picchu, cu toate acestea, autoritatile declara moartea lui o sinucidere. Insa tanara Catherine Donovan o prietena foarte apropiata a profesorului Kent refuza sa creada verdictul dat, mai ales dupa ce primeşte un mesaj cifrat, trimis chiar inainte de moatea expertului impreuna cu mai multe harti antice de o valoare inestimabila, caci una dintre ele pare a fi copia celebrei Piri Reis, care cartografiaza coasta de est a Americii de Sud, coasta de vest a Africii si coasta de nord a Antarcticii - pe vremea cand era un paradis tropical, inainte de a fi acoperita de gheata.

Ajutata de James Rutherford si de profesorul Von Dechend, reusesc sa descifreze mesajul secret transmis de catre profesorul Kent. Si astfel actiunea ii poarta intai in Peru, pe urmele profesorului. Dar acolo descopera cateva lucruri incredibile, si mai rau ca au pe urme oameni perculosi, aceeasi oameni care sunt vinovati de “sinuciderea” profesorului Kent.

Incercand sa scape de urmaritori vor pleca spre Bolivia si de acolo inapoi la Oxford. Acolo dupa o noua runda de discutii cu profesorul Von Dechend se hotarasc sa plece in Egipt, avand presimtirea ca ceva rau se va intampla acolo.

In timpul asta o organizatie secreta “Corporatia” incearca sa-si duca la indeplinire odiosul plan, de a pune stapanire pe lume. Condusa din urma de secretarul Miller si senatorul Kurtz, “Corporatia” umareste prin planuri deloc placate sa conduca aceasta lume, si acesta este momentul cel mai prielnic.

Ajunsi in Egipt, James si Catherine afla ca cele mai negre ganduri ale lor sunt pe cale de a fi indeplinite si numai ei pot opri ca un nou cataclism sa loveasca Pamantul. Ajutati de un egiptean pe nume Poimandres afla secretele piramidelor si magica lor putere si vor face tot ce tine de ei pentru a impiedica distrugerea lumii.

O carte foarte reusita , plina de rasturnari de situatie si cu un final neasteptat. O recomand cu caldura tuturor iubitorilor de actiune, mister si mult mult suspans.

Vezi Piramida pe Elefant.ro

The Mechanic

2011-03-27T14:04:00.000+03:00

Arthur Bishop (Jason Statham) este un "mecanic", un asasin de elită cu un cod de onoare strict şi cu un talent unic pentru eliminarea ţintelor. Este o slujbă care necesită profesionalism desăvârşit şi o detaşare absolută, iar Bishop e cel mai bun din breaslă. Dar când mentorul şi prietenul său apropiat, Harry (Donald Sutherland), este ucis, Bishop îşi pierde orice urmă de detaşare. Următoarea lui misiune e una autoimpusă: vrea să-i vadă morţi pe cei responsabili de crimă.

Misiunea lui devine şi mai complicată când fiul lui Harry, Steve (Ben Foster), îl abordează având în minte aceeaşi idee şi fiind ferm decis să înveţe meserie de la Bishop. Bishop a acţionat întotdeauna singur, dar nu-l poate refuza pe fiul lui Harry. Un asasin profesionist foarte metodic îşi ia un ucenic impulsiv, aruncând-ul în universul său mortal. Dar în timp ce-i urmăresc pe vinovaţi, înşelăciunile ies la iveală, iar cei angajaţi să rezolve probleme devin ei înşişi o problemă.

Un film bun cu actiune pura, marca inregistrata Jason Statham. Un film reusit care te tine in alerta tot timpul si care cu siguranta va placea tuturor, chiar daca esti fan Statham sau nu.

Alegeri inspirate?

2011-03-23T10:08:00.000+02:00

Hai sa ma laud si eu putin. In urma cu cateva zile am reusit sa achizitionez doua lucrari as putea spune exceptionale si la preturi rezonabile.

Prima dintre ele se numeste Complete Stories of Sherlock Holmes si cuprinde absolut toate povestirile originale, cu imagini originale, totul intr-o engleza usor de inteles si un format extraordinar. Ca sa facem o comparatie cea mai completa editie este scoasa de la Adevarul de lux in patru volume care costa fiecare cate 50 de lei, pe cand eu am platit 59 de lei pe lucrarea cea mai completa care are 1408 pagini. Lucrarea a fost cumparata de pe Tamada.ro

A doua dintre ele este Complete Works Of William Shakespeare si aceasta lucrare cuprinde toate piesele in ordinea cronologica in care au fost scrise. Facand din nou o comparatie cu titlurile traduse la noi, in primul rand nu sunt nici macar jumatate din ele publicate la noi, iar cele publicate au niste "scoruri" de te lasa numai cu dorinta. Asa ca nu am facut eu bine ca am dat doar 42 de lei pe ditamai lucrarea pe aceeasi Tamada.ro

Am facut sau nu o alegere buna?

Drive Angry

2011-03-06T12:27:00.000+02:00

În Drive Angry: Iadul se dezlănţuie, Milton (Nicolas Cage) este un proscris care evadează la propriu din Iad, pentru a extermina secta satanistă care i-a ucis fiica şi i-a răpit nepoata.

El îşi uneşte forţele cu Piper (Amber Heard) o chelneriţă focoasă care, asemenea lui, este în căutarea mântuirii. Împreună, cei doi încearcă să dea de urma conducătorului demonic al sectei (Billy Burke) şi în acelaşi timp să supravieţuiască atacurilor unui asasin misterios (William Fichtner) trimis de Diavol să îl aducă pe Milton din nou în Iad.

Pornind într-o cursă agonizantă împotriva timpului, bărbatul are la dispoziţie 3 zile pentru a răzbuna moartea fiicei sale şi a opri secta din a-şi duce la capăt planurile odioase.

Un fim interesant, plin de actiune (ca doar cu totii il cunoastem pe Nicholas Cage)cu replici foarte interesante si cateva reprize de umor foarte bine construite. Nu un umor extraordinar, ci un umor mai degraba simplu, placut care nu elibereaza hohote ci cateva surasuri, dar un umor foarte simpatic.

Cat despre actiune ce pot spune, clasica deja. Cage omoara tot ca de obicei, dar una peste alta merita vazut, mai ales ca este in 3D, si partenera lui Cage arata foarte bine in 3D ;)

Vizionare placuta!!!

Camilla Läckberg: Predicatorul

2011-03-02T20:52:00.000+02:00

Suntem în Fjällbacka, o mica si splendida asezare de pe coasta de vest a Suediei, locuita in mare parte a anului de oameni linistiti, dar ceva mai animata în sezonul de vara.

Un baietel aventuros porneste la joaca la prima ora a diminetii. Pleaca sa exploreze Prapastia Craiului. Dar distractia se incheie brusc atunci cand descopera cadavrul unei tinere femei dezbracate, care-l tintuieste cu privirea rece.

Politia ajunge rapid la fata locului si constata ca femeia fusese asasinata. Lucrurile se complica si mai mult atunci cand sub trupul victimei sunt gasite scheletele altor doua femei care fusesera date disparute la inceputul anilor ’70.
Dar surpriza cea mai mare este cele 3 femei au murit cam din aceleasi cauze, avand acelasi tip de rani. Cum este posibil acest lucru? Un criminal sa ia o pauza asa de lunga, sau avem de a face cu un copiator. Acestea sunt dilemele politistilor suedezi.

Cel care se ocupa de investigatia crimelor este Patrik Hedstrom, ajutat pe cat se poate de scriitoarea Erica Berger. Cei doi intre timp au devenit cuplu, iar Erica e pe cale sa nasca. Dar desi este insarcinata in luna a opta, Erica nu ezita sa implice in itele complicate ale acestui caz.

In anii ’70, in cazul disparitiilor acelor fete, principalul suspect a fost Johannes Hult, dar care s-a spanzurat la scurt timp, secretul luandu-l cu el in mormant. Acum investigatia porneste tot de la familia Hult, atat fratele acestuia Gabriel cat si fii sai Robert si Johan.

In momentul cand o noua fata dispare, este clar pentru politisti ca au de aface cu un criminal in serie care il copiaza pe cel din trecut. Din acest moment au timp limitat in care sa o gaseasca pe tanara in viata. Stiu ca sansele sunt reduse si vor face tot ce depinde ei pentru a realize acest lucru.

Cercul de suspecti este destul de strans: familia lui Gabriel Hult – Jacob fiul, Linda fiica si Laine sotia; sau familia lui Johannes – Solveig sotia, Robert si Johan fii. Care dintre acestia ar putea fi criminalul. Sau poate este cineva dinafara acestui cerc cel vinovat. Si intrebarea este mai poate fi salvata tanara rapita?

Uite cateva intrebari foarte interesante la care veti avea raspuns doar daca cititi aceasta minunata cartea.
Spor

Vezi Predicatorul pe Elefant.ro

Un nou inceput

2011-02-13T14:31:00.000+02:00

Bine v-am regasit dragilor in noul an. Desi stiu ca au trecut cam 40 de zile de la inceputul anului, eu abia acum am reusit sa imi fac putin timp si de ce sa nu recunosc si chef sa scriu cate ceva.

Cum ati inceput noul an? Cu ce va mai laudati? V-ati facut mari promisiuni pentru ca anul in curs sa fie mai reusit ca cel precedent? si etc etc

Eu unul am ajuns intr-un punct in care nu imi mai fac promisiuni, pentru ca stiu ca nu am cum sa le tin, asa ca doar las viata sa isi faca mendrele si om vedea ce o fi, vorba aia: "viata e grea,dar trece" :))

Asa ca probabil singura promisiune pe care o fac sa fie aceea ca o sa fiu mai harnic si o sa postez mai des. Si sper sa o respect.

Pentru cei care sarbatoresc valentine's day distractie placuta, iar pentru ceilalti spor la munca.

Keep in touch ;)

Stieg Larsson: Fata care s-a jucat cu focul

2010-12-29T18:22:00.000+02:00

In al doilea volum al trilogiei Millennium, Fata care s-a jucat cu focul, Stieg Larsson continua, cu mici scapari, sa manevreze rezonabil un fir epic variat si complex. De la coruptie la traficul de carne vie, totul culminand cu crime care mai de care mai sangeroase .

Lisbeth Salander se întoarce în Suedia după o lungă vacanţă petrecută în Caraibe. A pus mâna pe o mare sumă de bani şi este, pentru prima dată în viaţă, independentă financiar. Dar ea nu mai are nici familie, nici prieteni şi realizează că este complet singură. În acelaşi timp, Mikael Blomkvist, de la revista Millennium, a dat de un nou subiect fierbinte. Jurnalistul Dag Svensson şi prietena lui Mia Bergman au dovezi despre existenţa unei filiere de prostituţie care activează între Europa de Est şi Suedia şi care, mai mult, este muşamalizată de serviciile secrete. Multe dintre persoanele implicate în traficul cu femei au poziţii importante în societate. Întâmplări din trecutul întunecat al lui Lisbeth Salander încep să iasă la iveală.

Exact cand cartea lui Dag era aproape sa fie finalizata si o intreaga retea de prostitutie, trafic de stupefiante e aproape sa fie dezvaluita Dag şi Mia sunt brutal asasinaţi, bănuielile se îndreaptă spre Salander, iar poliţia va declanşa o adevărată vânătoare împotriva ei.

Desi nu are dovezi si nu poate lua legatura cu Salander, Blomkvist este sigur ca aceasta este nevinovata si va incerca sa faca tot ce poate pentru a o ajuta sa-si dovedeasca nevinovatia. Intr-un final reuseste sa ia legatura cu ea prin intermediul internetului si impreuna, incearca sa afle cine este criminalul.

Blomkvist afla ca in spatele retelei se afla o persoana foarte importanta pe nume Zalachenko, care era un fost spion rus care in anii ’70 a cerut si primit azil politic in Suedia. In schimbul informatiilor, acesta era ajutat de serviciile secrete suedeze sa se adapteze, si chiar acestia musamalizau diferitele conflicte pe care acesta le facea.

Dar ceea ce afla mai departe Blomkvist il lasa fara suflare. Zalachenko era tatal lui Salander si aceasta a incercat sa-l ucida cand avea 12 ani cu o bomba artizanala, motiv pentru care a fost inchisa intr-un spital psihiatric.

Actiunile se petrec cu repeziciune si Salander afla locatia in care se afla tatal sau si pleaca in cautarea lui pentru a termina ceea ce incepuse in urma cu 13 ani. Dar acesta nu este singur, ci are alaturi un barbat ciudat, care sufera de o boala rara( el nu simte nici un fel de durere). Va reusi micuta, firava dar brava noastra protagonista sa-si duca la implinire planul???

Ramane sa cititi si sa aflati. Va recomand cu placere. Odata ce o sa o incepeti nu o s-o mai lasati din mana. Garantat!!!

Vezi Fata care s-a jucat cu focul pe Elefant.ro

Faster: Iute ca glonţul

2010-12-23T11:53:00.000+02:00

După 10 ani petrecuţi în închisoare, Driver (Dwayne Johnson) nu mai are decât un scop în viaţă – să răzbune moartea fratelui său. În timpul unui jaf de bancă eşuat acesta a fost ucis, iar Driver a sfârşit după gratii. Acum Driver este un om liber, care şi-a stabilit o listă de ţinte, pornind în propria lui misiune de pedeapsă. Pe urmele lui însă se află alţi doi oameni – un poliţist bătrân (Billy Bob Thornton) care nu mai are decât câteva zile până la pensie şi un tânăr pistolar egocentric (Oliver Jackson-Cohen), un artist al crimei, care şi-a găsit în sfârşit adversarul pe măsură. Vânătorul însă va deveni la rândul său vânat. Este o cursă pentru moarte de-a lungul căreia misterul ce învăluie moartea fratelui lui se adânceşte tot mai mult. Pe parcurs se dezvăluie mai multe detalii care sugerează că lista lui Driver ar putea fi incompletă.

Un film interesant, nu stralucitor dar nici plictisitor. E numai bun pentru amatorii de actiune si bineinteles fanii lui "the rock".

Cu aceasta ocazie va doresc tuturor sarbatori fericite alaturi de cei dragi si sa va aduca mosu' tot ce ca doriti.

Merry Christmas!!!

John Saul: Prezenta

2010-12-14T19:26:00.000+02:00

Katherine Sundquist si fiul sau, Michael traiesc o viata normala in New York. Ea e un antropolog de suuces ce lucreaza intr-un muzeu, iar Michael duce o viata foarte grea la liceul pe care il frecveanteaza.

Pe nepregatite Katherine primeste o oferta surprinzatoare si total de nerefuzat, de la un fost de coleg de scoala pe nume Rob. In peisajul paradiziac al Insulelor Hawaii, mai precis in Maui, unde a fost descoperit un schelet de humanoid, total atipic. Crezand ca este un lucru pozitiv atat pentru ea cat si pentru Michael, Katherine accepta oferta, isi ia concediu si impreuna cu fiul sau pleaca in Hawaii.

Aici totul pare minunat, locul, oamenii. Chiar si pentru Michael care isi face rapid prieteni pe insula, lucru care nu se intampla de obicei. Dar intr-o seara accepta sa plece impreuna cu noii sai prieteni la o scufundre nocturna in ocean. Pana aici nimic ciudat, dar in timp ce se aflau in adanc buteliile cu oxigen se golesc brusc si abia reusesc sa iasa la suprafata. Desi li s-a parut ciudat, nu dau mare atentie situatiei.

Totul are sa se schimbe in curand. Unul dintre baieti este gasit mort in dimineata urmatoare, si nici ceilalti nu se simt prea bine. Michael incepe incet incet sa intre la banuieli dar neavand decat supozitii nu le da atentie. Starile de rau incep insa se inmulteasca si alti doi dintre baieti dispar in conditii suspecte.

Katherine incepe sa banuiasca si sa adune informatii, sa aseze lucrurile cap la cap si afla lucruri teribile. Fundatia care a angajat-o finanteaza un experiment pe tineri, in care incearca sa le inlocuiasca nevoia de a respira oxigen cu o nevoie de a respira gaze care mai de care mai puternice. Socul cel mai mare va fi cand va afla ca si fiul sau a fost afectat si ca nu stie daca va reusi sa-l salveze.

Dar ca orice mama va lupta din rasputeri pentru a salva viata fiului ei. Va reusi oare????

Vezi Prezenta pe Elefant.ro

Eu sunt roman...

2010-12-01T20:15:00.000+02:00

1 decembrie ziua nationala a Romaniei. Ce mandrie. Oare? Poate candva aceasta zi mai insemna ceva pentru cetatenii acestei tari sarace. Dar astazi, cand abia mai putem sa ne taraim viata de pe o zi pe alta, cati dintre noi ne mai putem bucura de ziua asta? Cu adevarat?

Ce mai semnifica astazi 1 decembrie? Pentru noi romanii de rand. O zi libera de la serviciu. Prima zi din ultima luna a anului. Debutul lunii cea mai incarcata din an. Macar simbolic.

Si cum este ea sarbatorita? Cu aceeasi parada militara si cu acele cozi infernale pentru o mica portie de fasole cu ciolan. Asa de rau am ajuns sa ne milogim pentru o farfurie de fasole. Si "marea parada militara" care din cate am inteles costa o mica avere din bugetul si asa de mic al tarisoarei noastre. Tancurile sunt aduse din cate am inteles tocmai de la Bistrita si transportul, depozitarea si toate celelalte cheltuieli fac o gaura impresionanta in bugetul tarii. Dar avem cu siguranta nevoie de aceasta minunata reprezentatie. Fara ea am nu am mai fi romani, poate.

Si bineinteles de fiecare 1 decembrie, televiziunile fac fel si fel de emisiuni, care mai de care mai speciale, in care intrebare preponderenta este: esti mandru ca esti roman?

Daca stau bine sa ma gandesc nici nu stiu care ar fi raspunsul la aceasta intrebare. Daca as spune-o fara sa gandesc, spontan probabil ca raspunsul ar fi "da". Dar gandindu-ma la ce as putea sa fiu mandru: ca ne chinum sa construim o autostrada in 20 de ani si ca suntem fericitii de fiecare data cand dam in folosinta cate 10 km la fiecare 6 luni; ca desi suntem o tara foarte frumoasa, foarte bogata si foarte inzestrata turismul nostru este la pamant; sa ca invatamantul este la cel mai de jos nivel; ca tinerii sunt batjocoriti, ca abia asteapta o ocazie sa plece din tara; si ca in general ne batem joc de valorile noastre si dupa ce nu mai sunt incepem sa le apreciem, etc. Pentru asta nu stiu daca as putea spune ca sunt asa de mandru.

Poate ca sunt prea dur, am asteptari prea mari si cum ar spune multi comentez fara sa fi realizat nimic remarcabil in viata. Este posibil, dar vazand ce se intampla in jurul si care sunt conditiile nici nu cred ca foarte multe lucruri pot fi realizate aici. Din pacate. Asa ca probabil majoritatea dintre noi, daca doresc cu adevarat sa se realizeze se vor orienta spre noi meleaguri. Si este mare pacat. Dar asta este.

In concluzie e clar, eu nu sunt asa de mandru ca sunt roman. Dar voi sunteti?

Guillaume Musso: Vei fi acolo?

2010-11-20T12:14:00.000+02:00

Romanul “Vei fi acolo?” încearcă să răspundă la o întrebare pe care ne-am pus-o, fără îndoială, de multe ori: dacă ne-am putea întoarce în timp, am avea curajul să facem alegerile opuse? Ne-am putea asuma riscul deturnării propriului destin?

Elliott este un chirurg de succes din San Francisco, în vârstă de şaizeci de ani, a cărui viaţă se învârte în jurul fiicei lui, Angie. Dar Elliott nu-şi poate găsi pacea sufletească, pentru că Ilena, femeia de care s-a îndrăgostit nebuneşte cândva, a murit în urmă cu treizeci de ani.

Aflat în Cambodgia, într-o misiune umanitară, este întrebat de un bătrân localnic: „Dacă ţi s-ar putea împlini o singură dorinţă, care ar fi aceea?” Pentru Elliott, răspunsul nu poate fi decât unul singur: să dea timpul înapoi, pentru a împiedica moartea Ilenei. Însă ceea ce omite Elliott este faptul că orice călătorie în timp funcționează pe principiul dominoului: orice schimbare, oricât de mică, poate declanșa un tsunami al trecutului, care să măture singurele certitudini din prezent. Dupa reusita unei operatii , batranul cambodgian ii daruieste lui Elliott un flacon minuscul din sticla artizanala unde se gasesc 10 pastile mici si aurite.

Datorita acestor pastile, Elliot se va intoarce in timp si va schimba trecutul, salvand femeia pe care o iubeste, insa destinul il va tine departe de ea.

Elliot cel de 30 de ani duce o viata linistita, pana cand intr-o noapte isi intalneste dublura la 60 de ani. Toate aceste intamplari il tulbura si cand ii va dezvalui prietenului cel mai bun Matt tot, acesta crede ca delireaza. In timpul intalnirilor, Elliot cel de 60 de ani ii relateaza dublurii sale tinere ca Ilena va muri. Tanarul isi doreste cu ardoare sa faca tot ce ii sta in putinta sa o salveze, insa daca acest lucru se va intampla, fata lui Elliott, Angie nu se va mai naste. Asa ca cei doi cad la un acord : pentru a putea salva-o pe Ilena, tanarul va trebui s-o paraseasca, pentru ca Angie sa se nasca in viitor.

La un moment dat lucrurile iau o intorsatura neastepatat, iar Elliott cel de 60 de ani va fi pus in situatia de a-i salva viata femeii iubite in urma unei operatii chirurgicale.
Cine n-a visat sa poata reveni in acel moment hotarator din trecut cand fericirea era inca posibila?

Autorul Guillermo Musso reuseste prin acest roman sa te scoata din realitate si te poarta in universal lui, astfel imbinandu-se iubirea, romantismul, suspans, dramatism si mai ales multe rasturnari de situatie pana la ultima pagina!

Vezi Vei fi acolo? pe Elefant.ro

Stieg Larsson: Barbati care urasc femeile

2010-11-14T16:30:00.001+02:00

Barbati care uras femeile este primul volum din Millennium, o trilogie de aproape 2000 de pagini. Aceasta trilogie a facut senzatie in intreaga lume. Oameni care nu dormeau noptile pentru a putea afla deznodamantul cartii. De a afla finalul actiunii si de a ramane stupefiati in momentul in care afla finalul povestii. Da si eu ca toti cei care au citit aceasta trilogie am fost total prins de poveste, am adormit tarziu in noapte, in momentul in care chiar nu mai puteam tine ochii deschisi. Este un fenomen, o serie senzationala, care cu greu va fi egalata de alta.

Subiectul cartii e de actualitate: colaborari cu Mafia descoperite, ucigasi in serie, traditii obscure transmise in mod patologic de la generatie la generatie, secrete economice descoperite si multe alte lucruri care condimenteaza viata unui cetatean obisnuit in zilele noastre.

Povestea este incurcata, captivanta de la inceput pana la sfarsit. Mikael Blomkvist, un jurnalist cazut in dizgratie, este angajat sa investigheze un caz neobisnuit. Cu patruzeci de ani în urmă, Harriet Vanger a dispărut de la o întrunire de familie pe insula stăpânită şi locuită de puternicul clan Vanger. Cadavrul ei nu a fost găsit niciodată, totuşi unchiul ei iubit este convins că a fost crimă şi ucigaşul este un membru al propriei lui familii strâns unită şi totuşi disfuncţională.

Sub pretextul ca face o biografie de familie, jurnalistul patrunde in viata privata a clanului Vanger cu scopul precis de a afla ce s-a intamplat cu Harriet. Desi la inceput nu crede nici macar putin in investigatie, treptat Blomkvist incepe sa fie tot mai implicat si din ce in ce mai aproape de a descoperi adevarul. Dar nu poate face acest lucru singur, si atunci intra in scena un personaj absolut fabulous.

Este vorba despre o fată, care, pe lîngă o inteligenţă care-ţi taie respiraţia, poartă cu ea o istorie întunecată de abuzuri şi marginalizare, precum şi forţa de a le supravieţui. Lisbeth Salander este, fără îndoială, personajul cel mai reuşit al lui Stieg Larsson, o fragilă dezechilibrată cu multe rezerve de curaj şi încăpăţînare pentru a acţiona altfel, pentru a pune lumea sub propria ordine.

Impreuna reusesc sa faca legatura intre disparitia lui Harriet si un lant de crime terifiante, savarsite cu 40 de ani in urma. Ceea ce vor descoperi va fi mult mai rau si mai grotesc decat cele mai negre presimtiri ale lui Henrik.

Asa ca nu va pot dori decat lectura placuta, ca eu abia astept sa incep cel de-al doilea volum. Stiu ca-l voi citi pe nerasuflate si-l devora din scoarta in scoarta.

Vezi Barbati care urasc femeile pe Elefant.ro

Andy McDermott - Lupta pentru Atlantida

2010-10-30T12:41:00.001+03:00

Personajul principal este dr. Nina Wilde o mare admiratoare si cunoscatoare a Atlantidei. Toata viata ei a fost interesata de acest subiect, mai ales ca parintii ei au murit intr-o expeditie in Tibet, cautand orasul pierdut.

Dupa ce isi da doctoratul, cere de la Universitate fonduri pentru a sustine cautarea Atlantidei. Este absolute sigura ca a gasit locatia exacta. Bineinteles ca cerea ii este refuzata dar primeste un telefon interesant din partea fundatiei Frost, care o anunta ca ii va sponsoriza cautarea. Drumul spre sediul fundatiei este plin de peripetii, dupa ce un membru al unei fratii care doreste ca secretul Atalantidei sa nu fie descoperita, o rapeste, dar este salvata de catre Eddie Chase trimisul celor de la Frost.

Va incepe o expeditie extraordinara pe urmele atlantilor incepand cu Iran (unde reusesc sa puna mana pe un artifact al atlantilor), Franta, Brazilia (in jungle Amazoniana descopera o replica a templului lui Poseidon si o harta a Atlantidei), golful Cadiz( in adancurile Atlanticului reusesc sa gaseasca adevaratul templu al lui Poseidon si toate minunatiile acestuia), de unde vor pleca Tibet unde vor desoperi ultimul templu al atlantilor si ramasitele ultimilor regi. Aici din pacate va descoperi Nina si ramasitele parintilor sai, care nu au murit in urma unei avalanse ci omorati de membrii fratiei Selasphoros.

Dar dupa ce reusesc sa descopere cadavrele ultimilor regi ai Atlantidei, Nina descopera incredibilul plan pe care il are Frost. Acela de a schimba lumea, de a readuce atlantii la putere, de a crea un virus la care sa aiba imunitate doar aceia care au gena atlantilor. Ceea ce ar insemna uciderea a peste trei sferturi din populatia planetei. Numai ca acest lucru nu va fi deloc usor avand in vedere ca Nina si Chase sunt de alta parere.

Un roman captivant, sensational, incredibil. Te tine cu sufletul la gura, iar povestea este lucrata in cel mai mic amanunt si reuseste sa te prinda ca nimeni altul. Merita citita. Garantat!.

Vezi Lupta pentru Atlantida pe Elefant.ro

RED (Retired Extremely Dangerous)

2010-10-28T19:17:00.000+03:00

Bazată pe faimoasele benzi desenate ale lui Warren Ellis şi Cully Hamner, RED (Retired Extremely Dangerous) / Greu de pensionat este o comedie explozivă, plină de acţiune şi suspans. Filmul prezintă povestea lui Frank (Bruce Willis), un fost spion de top, cu ceva probleme de adaptare la viaţa obişnuită de pensionar. Cum se pare că ştie prea multe, noua conducere CIA trimite un super asasin pe urmele lui, aşa că Frank apelează la membrii vechii sale echipe pentru a-şi salva viaţa.

Joe (Morgan Freeman), fostul său sef din CIA este acum rezident al unui azil de bătrâni. Victoria (Hellen Mirren), un personaj de elită din CIA, nu reuşeşte să aibă o viaţă normală şi e încă dornică de acţiune. Iar Marvin (John Malkovich), fost asasin guvernamental căruia i s-a administrat un drog zilnic timp de 11 ani, e un personaj cel puţin... excentric.

Pensionarii din echipa de şoc nu par a avea prea multe şanse, dar pentru că acum sunt ţintele principale ale CIA, sunt nevoiţi să îşi dezgroape toate talentele pentru a supravieţui. Şi cum cea mai bună apărare e atacul, ei pornesc într-o misiune incredibil de îndrăzneaţă.

După atâţia ani în care Bruce Willis a fost greu de ucis, acum ne demonstrează că e... GREU DE PENSIONAT.

Un film foarte interesant. Avem o distributie de exceptie, o poveste interesanta si o serie de scne de umor clasic. Nu aveti de ce rata acest film. Nu ati avea scuze. Un Bruce Willis, greu de ucis, un John Malkovich pur si simplu savuros plus un Morgan Freeman exemplar sunt premisele unui film ce merita vizionat si recomandat mai departe. Vizionare placuta!!

Petru Popescu: Fata din Nazaret

2010-10-23T11:59:00.000+03:00

Personajul principal al romanului este Maria, în vîrstă de 17 ani, viitoarea mamă a lui Iisus Hristos, deocamdată doar fiica rabinului Ioachim şi a Anei. Maria este o fată înaltă, osoasă, cu pielea măslinie, îmbrăcată în veşmîntul obişnuit în Orient, asemănător cu o cămeşoaie lungă pînă la glezne.

Maria si intregul trib sunt alungati din Nazaret de regale Irod si obligati sa locuiasca in desert. Dupa mai multe zile de cautari, gasesc un loc ideal pentru a ase aseza: fîntînă cu roată, apărută miraculos dintre nisipuri. Tribul va trai trei ani de zile in aceasta oaza primitoare, fiind aprovizionat de caravanele care treceau prin desert si faceau popas aici.

In parale ne este prezentat sosirea unui trimis roman al regelui Augustus, pe nume Apella. Misiunea acestuia e aceea de a descoperi o teofanie – o manifestare a divinitatii Dumnezeului evreilor. Aceasta ii era necesara imparatului, in dorinta acestuia de ase declara divin in timpul vietii la Roma si avea nevoie sa-si manifeste propria divinitate printr-un miracol.

Autorul face incursiuni in trecut pentru a ne pune la punct cu motivele pentru care tribul a fost trimis in desert si ne înfăţişaza povestea de dragoste dintre Maria şi Iosif, ucenicul-tîmplar al tatălui ei.

Trimisul roman, al cărui nume real este Pilat din Pont vine în oaza evreilor şi îi anunţă că au fost iertaţi de rege şi pot să se întoarcă la casele lor. Vag îndrăgostit de fata pe nume Maria, el urmează să-i însoţească pînă la Nazaret, pentru a-i proteja de furia celorlalte clanuri din orăşel.

Pe drumul de intoarcere Maria se reintalneste cu Iosif, cu care se si casatoreste. Are loc o confruntare dura intre tribul ei si cateva cete trimise din Nazaret pentru a-i nimici. Conflict in urma caruia, cea mai buna prietena a Mariei este ucisa, pe langa multe alte personae. In noapte ce a urmat conflictului Maria si Iosif petrec prima noapte impreuna.

In finalul cărţii, Maria şi tribul tatălui ei s-au întors la casele lor din Nazaret, conflictele dintre clanurile locale s-au aplanat, iar Maria este însărcinată şi aşteaptă să nască. Viitorul procurator Pilat din Pont o asigură că se va afla întotdeauna sub protecţia lui.

O carte interesanta, pe care am citit-o mai mult din curiozitate. Are un subiect foarte bun, o cercetare la fel de reusita, in schimb punerea tuturor elementelor la un loc nu a fost cea mai reusita. Ma steptam la un roman mult mai bun, este o carte foarte comerciala. Merita citita, dar nu pot spune neaparat, poate doar pentru poveste si pentru surse si cercetarea care a fost foarte reusita. Ma asteptam la mai mult de la aceasta poveste.

Vezi Fata din Nazaret pe Elefant.ro

Las-o ba ca merge asa!

2010-10-20T19:16:00.000+03:00

Stiti ca se spune ca anumite "lucruri" sunt mai bune odata cu trecerea timpului. Printre aceste "lucruri" se numara, vinul, whisky-ul, poate chiar si femeile, etc. Ei bine in acest tipar, nu se incadreaza si masinile, clar.

Am avut "placerea", ca la inceputul acestei saptamani, sa pot conduce o asemenea masina. O masina de o varsta cu mine, peste care chiar au trecut anii. Cand am vazut-o in parcare, nu eram sigur ca este functionala. Nu m-am inselat cu mult, din pacate probabil.

Pentru inceput, era o adevarata aventura sa deschizi usa la sofer, adica iti trebuia putere nu gluma in maini. Apoi, urmeaza in mod cronologic pornitul masinii. Tragem socul, si ambalam motorul dar cu grija sa nu-l inecam. Chiar si pedalele sunt putin cam ciudate. Acceleratia in podea, iar frana foarte sus, de trebuia sa tii piciorul drept foarte ridicat. Urmeza bagatul in viteza. Alta mancare de peste. Hai ca intaia, a doua si mersul inapoi mai mergea cum mai mergea, dar viteza a treia era de domeniul fantasticului, adica era sarbatoare cand reuseam aceasta operatiune. Ultimele probleme erau evident coboratul din masina, cum am subliniat mai sus, datorita unei probleme cu usa de la sofer a trebuit sa ies pe usa din dreapta, si mai era si o mica problema cu portbagajul care ramanea cam intepenit odata ridicat si doar pumnii mai reuseau sa il inchida.

Asa ca a fost o adevarata aventura aceasta experienta. Chiar de neuitat. Bine ca nu sufeream de claustrofobie sau vreo alta boala ca nu se stie ce s-ar fi intamplat. Asa ca sfatul meu este nu conduceti masini care se apropie de varsta voastra sa zic cu mai mult de 10 ani cel putin. Asta daca nu va doriti sa traiti aventuri si experiente de neuitat. Apropo masina respectiva era o dacie break:))

El clasico rumeno

2010-10-16T12:06:00.000+03:00

De vreo doua saptamani incoace numai despre asta se vorbeste. Marele meci Dinamo-Steaua, bate la usa. Chiar daca in perioada asta a fost un meci important al nationalei, sau alte evenimente care s-a produs in tara, nimic nu mai conteaza. Doar marele derby, unicul dupa unii.

Dar de ce este asa de important acest meci? Daca ne uitam la pozitiile in clasament nu pare mare lucru. Daca ne uitam la rezultatele din ultimele meciuri ale celor doua echipe, iar nu este cine stie ce. Singurul criteriu este cel de rivalitate, si faptul ca daca castigi macar unul daca nu amandoua meciurile poti salva sezonul, macar in fata suporterilor. Cine castiga rade de celalalt intreg sezonul, chiar daca la final nu realizeaza mare lucru. Ce conteaza daca retogradam sau nu prindem Europa, sau ne facem de ras, i-am batut pe rivali asta conteaza.

Da este un meci cu traditie in Romania, cum sunt si alte derby-uri in toata lumea: Real-Barcelona, Inter-Milan, Ajax-Feyenoord, Boca-River etc, bineinteles caracterizarea se face la nivel de angajament, dorinta si rivalitate, nu vorbim de valoare si alte chestii care ne depasesc total.

Ce va fi anul acesta? Asta este intrebare de pe buzele multora. Dinamo are un inceput mai slab, unul dintre cele mai slabe din istorie, cu o aparare sa-i zic "doar" visatoare. Steaua nici ea nu e intr-o forma prea grozava, a schimbat 3 antrenori, a adus o multime de jucatori, dar in ultimele meciuri parca incep sa intre pe fagasul normal.

Un alt motiv pentru care se anunta un spectacol este prezenta pe cele doua banci a doua simboluri ale fotbalului romanesc: Lacatus - "stelist pana la moarte si dincolo de ea", un antrenor care stie cata placere iti face sa invingi intr-un asemenea derby; si Andone dinamovist get beget care antreneaza doar pentru a o invinge pe Steaua.

Deci se anunta un meci interesant, mai ales ca va fi si stadionul plin. Asa ca cel mai bun sa castige, si noi sa ne bucuram de un spectacol adevarat.

The Other Guys

2010-10-14T19:22:00.000+03:00

Detectivii Christopher Danson şi P.K. Highsmith (Dwayne Johnson şi Samuel L. Jackson) sunt cei mai răi şi totodată cei mai simpatici poliţişti din cartier. Ei lasă în urmă numai victime. La două birouri în spatele lor stau detectivii Allen Gamble (Will Ferrell) şi Terry Hoitz (Mark Wahlberg). Îi vedeţi în fundalul pozelor cu Danson şi Highsmith, visând cu ochii închişi. Ei nu sunt eroi – ci doar “agenţii de rezervă.”

Dar orice copoi îşi are momentele lui de glorie, aşa încât Gamble şi Hoitz dau pe neaşteptate de un caz în aparenţă minor, de care nu vrea să se ocupe niciun detectiv, dar care se transformă ulterior în cea mai grozavă crimă din oraş. Asta pare a fi şansa vieţii lor, dar sunt ei oare pregătiţi s-o rezolve?

Un film bun spre foarte bun. Imbina excelent umor cu faze de actiune pura. Ce iti poti dori mai mult de la acest film? Cele doua perechi de detectivi (Samuel L. Jackson, Dwayne Johnson/ Mark Wahlberg, Will Ferrell), reusesc sa faca ca acest film sa devina unul dintre favoritele mele. Unde mai pui ca apare si Eva Mendes care joaca exemplar. Un film care merita cu adevarat sa fie vazut. Il recomand cu caldura.

Graeme Donald: Minciuni, erori si neintelegeri in istorie

2010-10-03T14:30:00.001+03:00

Este bine cunoscuta declaratia lui Henry Ford ca “istoria e ridicola”, o afirmatie cam “pestrita”, in sensul ca este adevarata doar in unele aspecte. In afara de elementul partinitor din “istoria este scrisa de invingatori”, inregistrarile din trecutul nostru poarta urmele interventiei altora, ce-si apara interesele specific propriei lor agende.

Unele mituri istorice au caracter local, unele sunt inventate de straini, unele sunt visate de administratii sau de persoane proeminente disperate sa ascunda adevarul actiunilor lor de ochii publicului, iar unele sunt inventate chiar de catre public, fie pentru a exagera dimensiunile unui act neinsemnat de eroism, fie pentru a ascunde siesi enormitatea propriilor excese.

Puterea mitului consta in faptul ca majoritatea versiunilor inventate ale evenimentelor prezinta publicului chestiuni care sunt fie convenabile, fie simpliste – ca noi purtam palarii albe, iar cei rai negre, de pilda – sau ceva acceptat cu siguranta deoarece se potriveste cu imaginea de sine ca natiune.

Dar sunt putini eroi adevarati, iar cei perceputi ca atare sunt aproape invariabil indivizi lipsiti de merite care fie doresc sa se afle in lumina reflectoarelor, fie o atrag asupra lor din motive ce tin de moralul national. Pe de alta parte, multi dintre cei prezentati ca demoni nu au fost, in realitate, chiar atat de rai.

Nu intotdeauna personajele si evenimentele istorice sunt asa cum le prezinta filmele sau documentarele. De la Colosul din Rhodos si catacombele Romei pana la criza de pe Wall Street, de la legenda lui Caligula pana la cea privitoare la parintele Jocurilor Olimpice, de la rastignirea lui Iisus pana la bombardarea oraselor Hiroshima si Nagasaki, volumul face o incursiune prin istoria milenara a omenirii, demostrand ca multe “adevaruri” pe care le cunoastem nu coincide cu ceea ce s-a intamplat in realitate.

Vezi Minciuni, erori si neintelegeri in istorie pe Elefant.ro

Doar Gigi Becali

2010-09-28T20:58:00.000+03:00

Pentru cine nu este convins cine este cu adevarat Gigi Becali, va rog sa cititi in continuare:

1. Gigi Becali nu face flotari, le cumpara gata facute.

2. Daca tu ai 1 leu si Gigi Becali are 1 leu, atunci Gigi Becali are mai multi bani ca tine.

3. Gigi Becali nu se spala pe dinti... dinti lui spala periuta de dinti.

4. Dumnezeu plateste drepturi de autor lui Gigi Becali pentru Biblie!

5. Gigi Becali a luat examenele inainte sa se le dea.

6. Ca euro-parlamentar, GIGI BECALI va anula Legea Gravitatiei.

7. Gigi Becali a invins soarele intr-un concurs de stralucire.

8. Gigi Becali are puterea financiara necesara de a-l plati pe Chuck Norris sa-si dea o palma.

9. Becali a fost primul om ce a elaborat teoria relativitatii, dar ca sa nu para tocilar a vandut-o lui Einstein.

10. Gigi Becali unge painea pe unt.

11. Gigi Becali poate filma HD cu Nokia 3310.

12. Gigi Becali poate sa deseneze un triunghi cu 4 laturi.

13. Gigi Becali poate sa alerge 10 km in 15 secunde, ca stie o scurtatura!

14. De ce in calendarul lui Gigi Becali se trece direct de la 31 martie la 2 aprilie? Nimeni nu face misto de Gigi Becali!

15. Becali nu are acces la internet, internetul are acces la el.

16. Donald Trump a fost ucenicul lui Gigi Becali.

17. Toate companiile de asigurari se bat sa-i faca o asigurare de viata lui Gigi Becali... pentru ca el e nemuritor.

18. Adresa de mail a lui Gigi Becali este Yahoo@GigiBecali.com

19. Sunt lucruri pe care doar Gigi Becali le poate cumpara, pentru toate celelalte exista MasterCard.

20. Lumea a fost facuta in urma unui proiect finantat de Gigi Becali.

21. Gigi Becali poate sa apara la mai multe emisiuni in acelasi timp. In direct.

22. GiGi Becali a fost de 3 ori pe Luna, odata cu oile la pascut, odata cu Steaua in deplasare, si odata cu Radoi cand era mic.

23. Initial erau 8 minuni in lume. Dar Gigi Becali declarase ca prefera sa ramana modest.

24. La scoala, profesorul trebuia sa ridice mana pentru a vorbi cu Gigi Becali.

25. Gigi Becali este capabil sa lase un mesaj inainte de bipul sonor.

26. Elvetienii nu sunt neutri, doar asteapta sa vada de ce parte se va pune Gigi Becali.

27. Exista patru stari ale materiei: gazos, lichid, solid si Gigi Becali.

28. Gigi Becali sta cu viteza luminii.

29. Gigi Becali nu are vise noaptea. Dar isi permite sa isi cumpere.

30. Gigi Becali are nevoie doar de doua taste pentru a utiliza un calculator. 0 si 1.

31. Gigi Becali a castigat deja o partida de sah, cu un careu de asi.

32. Capacitatea discului de la un calculator se masoara in Gb (GigiBecali).

33. Gigi Becali este o raritate, pe el l-a adus oaia, nu barza.

34. Bill Gates a fost recunoscut ca cel mai bogat om din lume cu banii împrumutat,i de la Gigi Becali.

35. Când Gigi Becali se uita în oglinda( nu apare nimic). Este imposibil sa( fie si un al 2-lea Gigi Becali).

Sper ca pentru acei care nu il cunoasteau cu adevarat, acum se pot lauda(sau mai degraba nu) cu lucrul asta. Si ca sa incheiem frumos, urmeaza un banc (bineinteles cu Gigi Becali), enjoy:)):

Gigi Becali in biserica…la un moment dat se aude o voce:
-Gigi….Gigi….
Becali ridica privirea si zice:
-Cine-i?
-Sunt eu, IIsus!
-Si ce vrei de la mine??!
-Scoate-mi cuiul de la mana dreapta!
Becali se ridica, se apropie de statuia lui Iisus si-i scoate cuiul de la mana dreapta. Dupa care, se intoarce la locul lui.

Dupa un timp, se aude iarasi vocea:
-Gigi, scoate-mi te rog si cuiul de la mana stanga!
Atunci, Becali se ridica, se apropie de statuia lui IIsus si ii scoate si cuiul de la mana stanga, iar Iisus in acel moment, batand din palme:
-Pleaca din Ghencea!! Becali!! Pleaca din Ghencea!!

Clive Cussler si Grant Blackwood: Aurul Spartanilor

2010-09-18T10:40:00.000+03:00

Ne reintalnim cu Clive Cussler pentru o noua aventura de neuitat. De data aceasta nu este singur ci este ajutat de Grant Blacwood, asa ca se anunta o carte de neuitat..

Acum, protagonistii noilor aventuri sunt sotii Fargo, Sam si Remy, doi dintre cei mai mari “cautatori de comori”. Ei colinda planeta in lung si lat in cautarea unor comori, despre care afla din surse mai mult sau mai putin sigure. Sunt independenti financiar, deoarece chiar daca nu mereu le-a iesit asa zisa "vanatoare de comori", au la active si catev adescoperiri care le-a asigurat un confort financiar.

Desigur ca au si o pregatire pe masura pentru a face fata diferite misiuni care se intrevad. În primul rând, au multe cunoştinţe de istorie, geografie, fizică, matematică, astronomie, simbologie, arhitectură, sociologie, navigaţie - sunt adevărate enciclopedii ambulante. Dar în pregătirea lor intră şi ştiinţa scufundărilor, pilotatul maşinilor ca nişte aşi ai volanului, mânuirea armelor - albe sau de foc, folosirea tehnicilor de atac şi de autoapărare - judo, karate, jiu-jitsu.

In aceasta aventura, ei se confrunta cu Hadeon Bondaruk, un milionar jumatate rus, jumatate person, născut în Turkmenistan, stabilit la Sevastopol - "vestul sălbatic din bazinul Mării Negre", multimilionar şi cap al Mafiei Roşii. Pe deasupra, se mai şi crede un descendent direct al lui Xerxes I, faimosul conducător al Imperiului Ahemenid al Persiei. Dar ce cauta ei? Aflati ca in anul 1800, traversand cu armata Alpii Pennini, Napoleon descopera intamplator o comoara pierduta in razboaiele Greco-persane. Neputand sa o transporte, îi marcheaza locul pe o harta cifrata pe etichtele a douasprezece sticle de vin rar. Cand el moare, sticlele dispar, iar comoara se pierde iarasi. Pana in zilele noastre, cand sotii Fargo, gasesc in mlastinile din Maryland un submarin german din al Doilea Razboi Mondial. Inauntru – surpriza! – o sticla din colectia lui Napoleon. Din acel moment nu s-au putu gandi la altceva decat la descoperirea celorlalte sticle din colectia lui Napoleon. Dar, bineinteles ca Bondaruk, este pe urmele lor, deoarece vrea tezaurul pentru el, cu orice pret.

Fiecare pagină înseamnă noi peripeţii uimitoare. Aventura ne poarta din Maryland in Bahamas, din Monaco la insula Elba, in Marsilia, din Sevastopol in Salzburg si apoi Venetia si Trieste pentru ca in final in locul mult asteptat trecatoarea Marele St. Bernard, la granite italiano-elvetiana, unde se afla mult cautata comoara.

O carte extraordinara, care te tine alert pe toata durata ei si traiesti aventura odata cu protagonistii.

Vezi Aurul spartanilor pe Elefant.ro

Macete

2010-09-15T19:51:00.000+03:00

Arăta exact ca un zilier de pe stradă şi părea tipul perfect pentru a-i pune în spate un asasinat politic. Dar s-a dovedit a fi MACETE, un fost agent federal, adevărată legendă, un tip cu talente ucigaşe greu de egalat.

Toţi îl credeau mort după confruntarea cu TORREZ , baronul mexican al drogurilor. Însă Macete a fugit în Texas, vrând să dispară şi să-şi uite trecutul tragic. Acolo găseşte o reţea de corupţie şi înşelăciuni, care face ca un senator să fie ucis, iar el să devină un criminal căutat de poliţie.

În calea lui stau BOOTH, un om de afaceri crud şi nemilos, care are în serviciul lui o listă impresionantă de ucigaşi la comandă, şi SARTANA RIVERA, ofiţer de imigrări, frumoasă şi periculoasă, fiindcă nu s-a decis încă dacă vrea sa fie sau nu de partea legii.

Ajutoarele lui Macete sunt LUZ, atrăgătoarea vănzătoare ambulantă de Taco, cu spirit rebel şi suflet revoluţionar, şi PADRE, un preot priceput la binecuvântări, dar şi mai priceput cu armele.

Croindu-şi drum printre golanţe, sânge şi inimi frânte, Macete ajunge iar să-l înfrunte pe Torrez într-o bătălie supremă pentru răzbunare şi mântuire.

Un film foarte interesant si foarte bun. De cand astept sa-l vad pe Danny Trejo intr-un rol principal. Un rol care i se potriveste ca o manusa. Nu vrei sa stai in calea lui cand este suparat si are in mana o maceta asa de ascutita. Credeti-ma. Doar daca nu va mai place cum va sta cu capul pe umeri.

Mie unul mi-a placut destul de mult, un film foarte reusit si cu o distributie de exceptie cu Robert De Niro, Seagal, Don Johnson si sa nu uitam de frumoasele Jessica Alba si Michelle Rodriguez. Un film care merita vazut, nu trebuie ratat. Garantat.

Romania ole,ole,ole

2010-09-08T19:15:00.000+03:00

Iata ca a inceput o noua campanie de calificare la un turneu final. De data asta Campionat European. Romania nu se dezminte si continua pe aceeasi linie. A inceput sa ne placa acest loc 5 si doar nationale din ultima lume sa fie sub noi(Luxemburg, San Marino, Andorra etc.)

Ce repede a pierit acel entuziasm de dupa tragerea la sorti: in toamna la Paris daca avem 6 puncte, putem spera la mai mult in meciul cu Franta... bla-bla-bla. Din pacate avem doar doua puncte si ceea ce doare cu adevarat este ca jocul nostru este incredibil de slab, fara idei, fara nici o claritate, nimic care sa ne lase sa speram ca putem indrepta cumva situatia.

Cand vezi ce jucatori sunt trimisi titulari pe anumite posturi care necesita macar un gram de valoare si talent: Contra(unde a fost Maftei in primul meci), Florescu( nu are nici o treaba cu fotbalul profesionist si oricand poate fi inlocuit de un Adrian Cristea, Sanmartean, Radut, etc.) si bineinteles Cocis.

Toata lumea se ia de selectioner, ca ar trebui sa plece. Nu stiu daca el este singurul vinova. Este vinovat, asta este clar. Parca nu se mai vine la nationala ca in alti ani, de placere, din dorinta de a demonstra ceva, putin patriotism, ceva acolo in fundul sacului. Nimic.

Sunt cateva sperante care vin de la echipa nationala de tineret. Dar speram sa nu moara sperante, cum s-a mai intamplat si cu altii. Eu in locul lui Razvan, imi bagam piciorul si aduceam numai jucatori tineri la echipa, sa fac o echipa cu jucatori cat mai tineri, pentru viitor. Puneam bazele unei nationale intre 20-25 ani, si chiar daca in preliminariile astea nu faceam nimic, macar faceam o echipa care sa fie gata pentru urmatoarele calificari si putem spera la ceva mai mult decat locul 5 din 6 echipe.

De-a lungul anilor fiecare selectioner a avut cate o obsesie, cate un jucator care era in echipa indiferent de joc: Piturca pe Cocis, Razvan pe Florescu, Iordanescu pe Soava si exemplele pot continua la nesfarsit. De ce sa faca asta? Cand toata lumea vedea ca ei sunt cam vai de ei, tu te apuci sa-i titularizezi meci de meci, cand ei nu fac nimic in teren.

Dar asta este situatia, suntem cel putin in lumea a treia dupa cum a spus Razvan in Ucraina. Degeaba a sarit Hagi sa spuna ca el nu se simte acolo, cand defapt suntem acolo de foarte mult timp si sa nu se intample sa cadem mai jos. O sa vedem ce se va intampla in viitor. Pana atunci nu putem decat sa speram si sa le dorim mult succes in infernul din Franta.

O selectie cat mai reusit si multa bafta in Franta!!!

Forzza Romania

Philipp Vandenberg: Al optulea pacat

2010-09-04T12:28:00.000+03:00

E o noapte cetoasa si un Fiat goneste pe autostrada spre nord. Cardinalul Gonzaga si secretarul sau particular au o misiune importanta de indeplinit si transporta o bucata de panza de o valoare inestimabila, care trebuie predate unei fratii secrete pentru cercetari stiintifice… In acelasi timp, anticarul munchenez Lukas Malberg porneste cu trenul de noapte spre Roma pentru a cumpara o colectie valoroasa de carti de la o marchiza scapatata. Informatia a primit-o de la o fosta colega de scoala, Marlene, care locuieste la Roma. Cand frumoasa Marlene nu vine la intalnirea stabilita, Malberg se duce la ea acasa unde face o descoperire sinistra: usa apartamentului este deschisa si Marlene zace moarta in baie. Pe birou se afla un carnetel deschis plin de notite in limba latina.

Spre deosebire de politie, Malberg nu crede in variant sinuciderii, iar suspiciunile sale cresc in momentul in care intors in blocul Marlenei observa ca usa apartamentul ei a fost zidita si ca acum in imobil locuiesc niste maici. Cine doreste sa musamalizeze cazul si de ce? Ce nume mari au fost implicate in asa zisa “sinucidere” a Marlenei? Si colac peste pupaza, un mandate de arestare pe numele lui a fost eliberat. Iar marchiza este arestata si imediat dupa eliberare ucisa cu brutalitate chiar in plina strada. Din nou se nasc alte intrebari fara raspuns, care era legatura dintre cele doua femei, daca exista una.

Ajutat de o reporterita pe nume Caterina Lima si de un detectiv, Melberg reuseste sa lege lucrurile incet dar sigur sis pre surprinderea lui cercetarile il poarta la Vatican si la o cetate de pe malul Rinului Fideles Fidei Flagrantes, o fratie secreta care se ocupa cu cercetari stiintifice si care aduna cele mai stralucite minti din intreaga lume. Aceasta fratie era condusa de un fost cardinal al Vaticanului, care suparat pe ultimele alegeri a parasit Vaticanul si a infiintat aceasta fratie.

In cele din urma investigatiile privind moartea Marlenei reincep. Rezultatul insa este unul uimitor si cutremurator. Avand loc un joc al destinului, Malberg se imprieteneste la o licitatie cu conducatorul fratiei , iar acesta il angajeaza sa realizeze o traducere la o carte in perioada medieval. Desi moartea Marlenei a fost clartificata, Malberg hotaraste sa mearga totusi la Fideles , deoarce simte ca ceva nu se leaga si ca poate afla mult mai multe. Si cu adevarat ceea ce afla aici depaseste orice imaginatie.

O carte foarte frumoasa care ne tine cu sufletul la gura pana la sfarsit. Aventura, suspans, rasturnari de situatie. Un roman care are tot ce îi trebuie sa devina o carte uluitoare. Mie unu imi plac acest gen de carti, in care se regasesc: Vaticanul, obiecte de mult pierdute, indicii, conspiratii si multa aventura. Carte o recomand cu mare caldura. Eu nu m-am plictisit, ci chiar am citit-o pe nerasuflate.

Vezi Al optulea pacat pe Elefant.ro

The Expendables

2010-09-02T10:01:00.000+03:00

Au muşchi lucraţi, replici tari, femeile roiesc în jurul lor, bărbaţii îi invidiază. Sunt cei mai mari eroi de acţiune ai tuturor timpurilor. Şi, în premieră absolută, joacă împreună în acelaşi film. Sylvester Stallone, Jason Statham, Jet Li, Dolph Lundgren, Eric Roberts, Randy Couture, Mickey Rourke, Arnold Schwarzenegger, Bruce Willis şi Terry Crews se înarmează din cap până în picioare şi aduc pe marile ecrane o operaţiune explozivă, într-un film dur şi plin de acţiune: The Expendables / Eroi de sacrificiu.

Barney Ross (Sylvester Stallone) este un om care nu mai are nimic de pierdut. Controlându-şi perfect emoţiile, el nu a ştiut niciodată ce înseamnă frica. Este liderul şi principalul strateg al celei mai temute echipe de şoc alcătuită din războinici perfecţi, care trăiesc pe muchie de cuţit. Astfel că atunci când un personaj misterios pe nume Church (Bruce Willis) le oferă o misiune pe care toţi o refuzaseră până atunci, Barney şi mercenarii săi acceptă fără ezitare. Aparent, este vorba o operaţiune de rutină având ca scop detronarea Generalului Gaza, temutul dictator al unei mici insule. Dar cum niciodată lucrurile nu sunt atât de simple cum par, ajung rapid în bătaia gloanţelor fără să ştie dacă mai au vreo şansă de supravieţuire.

Eu am vazut ca Stallone inca este nostalgic dupa Rambo. Asa ca a creat acest film in care 4 barbati si jumatate termina(fizic si psihic) o intreaga armata mexicana. Vazand aceste scene parca ai o senzatie de deja vu. In rest actiune cat cuprinde, replici spumoase chiar hazlii pe alocuri, cate momente emotionante si o distributie de exceptie. Probabil ca filmul cu cele mai sonore nume din ultimul timp(chiar daca Bruce Willis si Schwarzenegger apar doar cam un minut), in general o distributie de gala. Un film potrivit iubitorilor de actiune, sange si efecte speciale.

Michael Wallner: Aprilie in Paris

2010-08-29T19:48:00.000+03:00

Paris, 1943. Al doilea razboi mondial este in plina desfasurare. Franta este ocupata de nemti. Personajul nostru principal, Michael Roth are 21 ani, este german si atrage intereseul superiorilor sai prin faptul ca poate vorbi limba franceza fara absolute nici un pic de accent. Motiv pentru care este racolat sa lucreze ca interpret in cadrul interogatorilor la care sunt supusi localnicii suspectati de catre autoritatile naziste. Roth se dovedeste a fi un membru model al Gestapo-ului, desi el personal nu agreeaza principiile regimului care il reprezinta. Dar face pur si simplu ceea ce i se cere. De multe ori se gandeste cum ar fi sa se afle chiar el in sala de interogare, sa fie francez. Cum ar fir, oare?

Dupa programul de lucru, alege sa-si petreaca timpul liber in cu totul alt mod decat colegii sai ofiteri, ale caror nopti se risipesc in nightcluburi si bordeluri. Michael imbraca haine civile(desi este interzis si el stie asta) si rataceste pe strazile Parisului, incercand sa traiasca o viata normala sub o identitate total diferita: se da drept francez, cunoaste tot felul de oameni, se prezinta drept Antoine, un student francez din provincie.

In desele sale plimbari cunoaste o frantuzoaica de care se indragosteste pe nume Chantal, fiica unui anticar. Dar ea nu il baga in seama, considerand ca este colaborator al armatei naziste. In timpul asta, mana dreapta a comandantului Leibold, Anna Rieleck-Sostmann afla de plimbarile pe care acesta le face in Paris in haine civile si il santajeaza in schimbul unor favoruri sexuale.

In cele din urma Roth reuseste sa o convinga pe Chantal ca nu este un colaborator, atunci cand o ajuta sa fuga cu putin timp inainte de a fi arestati de trupele naziste. O ascunde intr-un apartament al unuia dintre camarazii sai. Perioada petrecuta in apartament reuseste sa-i apropie foarte mult pe cei doi, ajungand sa se indragosteasca unul de celalalt inainte de a-si revela adevarata identitate. El era soldat in trupele naziste iar ea facea parte din trupele de rezistenta franceze. Inainate de a se desparti ea il roaga sa ii promita ca nu se va duce intr-un local in care o vazuse cu mult timp in urma.

Dar el nu isi respecta promisiunea, si impreuna cu comandantul si multi alti soldati, ajung sa petreaca o seara in localu cu pricina. Intr-un moment i se pare ca o vede si isi da seama de ceea ce va urma si incearca sa-l salveze pe commandant tragandu-l spre iesire dar explozia devasteaza tot in cale. Atat el cat si comandantul au avut noroc cu cateva rani usoare, insa trei soldati ai SS au murit. Este arestat si interogat ca parte implicate a atentatului. Si din pacate ajunge de parte cealalta a baricadei in sala de interogare. Il astepta pedeapsa cu moartea. Dar nu putea sa nu se gandeasca decat la Chantal. Unde este ea? Astfel ca reuseste sa evadeze si va pleca in cautarea ei. Va reusi sa-si implineasca dragostea sau destinul va fi tragic?

Scrisa intr-un stil cinematografic, romanul “Aprilie in Paris” ofera o lectura irezistibila in masura in care dramatismul povestii este sustinut perfect de suspans pana la ultima pagina.

Vezi Aprilie in Paris pe Elefant.ro

Gemma Malle:Declaratia

2010-08-13T13:50:00.000+03:00

O carte foarte interesanta care iti va aduce anumite intrebari in minte. Oare este viitorul asa de sumbru, precum multi il vad? Sau e doar teama de necunoscut?

Actiunea se petrece in anul 2140. Un viitor foarte indepartat, si foarte nesigur. Intre timp omenirea a avansat foarte mult. La inceput s-au gasit leacuri pentru cele mai grele boli cum ar fi: cancer, SIDA si altele. Apoi din dorinta de a trai vesnic, s-a incercat si reusit sa se gaseasca un leac pentru imbatranire. Ca e bine sau nu asta nu se stie, dar cert este ca s-au descoperit medicamente care fac oamenii nemuritori. Desigur ca nu erai obligat sa le iei, dar o buna parte din populatia planetei incerca sa fie nemuritoare.

Pentru a nu se suprapopula planeta s-a spus ca fiecare familie poate sa aiba un singur copil. Dar dupa o perioada s-a ajuns la concluzia ca si unul singur este cam mult, si astfel doar cei care nu luau pastille si se declarau Neoptanti, puteau sa faca copii. Ceilalti semnau declaratia nu aveau dreptul sa aiba copii. Dar daca se intampla ca sa nu respecte actul semnat, copii le erau luati si dusi in centre speciale, iar ei erau trimisi la inchisoare. In aceste centre copii erau numiti surplusi si erau educati si invatati sa devina utili societatii, si ajungeau in casele legalilor. Exista totusi o scapare. Ca un surplus sa devina legal, era nevoie ca unul din parinti sa moara. Chiar asa spunea si declaratia: o viata pentru o viata.

Personajul nostrum principal este Anna. Sau mai degraba Surplus Anna. Deoarece asa este strigata la Grange Halle. Asa erau toti strigati Surplus. A fost adusa aici cand avea doar cateva luni. A fost gasita in podul casei unde locuia impreuna cu parintii ei. A fost adusa aici imediat, iar ei trimisi la inchisoare. A fost invatata sa isi urasca parintii sis a fie multumita daca va ajunge la o familie si va putea sa isi plateasca pacatul, dar oare asa ar trebui sa fie?

Anna isi tine un jurnal secret intr-un caiet roz. Il ascunde in fiecare seara pentru ca nu vrea sa fie prinsa ca incalca regulile. Viata la Grange Hall este guvernata de reguli, reguli care trebuie sa fie invatate, pentru a compensa incalcarea celei mai importante dintrre toate. Anna stie ca ar trebui sa fie recunoscatoare pentru locul ei de la Grange Hall, deoarece parintii ei au fost iresponsabili cand au conceput-o. Au incalcat regula care interzice procrearea si acum Anna trebuie sa rasplateasca societatea pentru gestul lor egoist. Ea trebuie sa invete sa devina folositoare.

Intr-o zi insa apare Peter, care îi spune Annei lucruri socante despre parintii ei, despre Declaratie, despre viata de dincolo de zidurile de la Grange Hall. Curand, Anna incepe sa se indoiasca de tot ce invatase pana atunci. Oare Anna va reusi sa afle cu adevarat ce se intampla in viata reala? Care este adevarul si cine il detine?

O carte cu adevarat captivanta si plina de lucruri incredibile. Un stil de a scrie unic si o idee extraordinara. Recomand sa o cititi si o sa vedeti de ce cred eu ca viitorul este sumbru si ca omenirea este o specie autodistructiva. Asta daca nu o stiati deja!

Vezi Declaratia pe Elefant.ro

The Last Airbender

2010-08-11T19:35:00.000+03:00

În vremuri imemoriale, lumea e împărţită în patru naţiuni cu puteri egale: Tribul Apei, Regatul Pământului, Poporul Focului şi Nomazii Aerului. Mii de ani lumea a trăit în pace, până în ziua când Poporul Focului a început războiul.

Singurul care ar fi putut să aducă pacea era Aang (Noah Ringer), un băieţel de numai 12 ani - Avatarul - care era încarnarea umană a Spiritului Lumii, singurul care putea controla toate cele patru elemente. Însă acesta a dispărut exact când era mai mare nevoie de el.

Acum, 100 de ani mai târziu, o războinică a Apei, Katara (Nicola Peltz), şi fratele ei Sokka (Jackson Rathbone) îl găsesc pe Aang încastrat în gheaţă. Cei doi trebuie să îl ajute pe Aang să îşi recapete puterile, altfel lumea va fi distrusă.

Uşor de zis, dar mai greu de făcut, pentru că lumea stă sub ameninţarea unei lovituri finale pe care o pregăteşte prinţul Zuko (Dev Patel), aprigul fiu al Lordului Focului.

Bazat pe serialul de animaţie TV produs de Nickelodeon, “Ultimul războinic al aerului” este primul capitol din lupta pentru supravieţuire a lui Aang.

Un film foarte interesant, care merita vazut(mai ales ca e 3D). Cateva efecte speciale bine venite, replici taioase si o poveste cat se poate de interesanta. Eu unul am fost foarte multumit. Mi-a indeplinit toate asteptarile si in unele ipostaze chiar le-a depasit. Recomand calduros(sau racoros), acest film tuturor. Daca ar fi sa dau o nota ar fi undeva intre 8,5 si 9(pe o scara de la 1 la 10). Dar nu sunt cel mai mare expert al filmelor, dar oricum asta e parerea mea. Sper sa il vedeti. Nu o sa va para rau. Cel putin mie nu mi-a parut. Asteptam cu mare interes continuarea;)

Liza Marklund:Explozii in Stockholm

2010-08-07T13:38:00.001+03:00

Cu cateva zile inainte de Craciun, un eveniment neasteptat tulbura Stockholmul acoperit de zapada: o bomba explodeaza la Stadionul Victoria, gazda Jocurilor Olimpice. Din nefericire, exista si o victima: Christina Furhage, sefa Comitetului Olimpic. Intrebarea care se afla pe buzele tuturor este urmatoarea: a fost sa nu un atac terorist? Stiindu-se din istoria Jocurilor Olimpice ca astfel de “intamplari” s-au mai petrecut, aceasta este prima pista pe care merg investigatorii.

Pe langa ancheta politiei, de caz se cupa si Annika Bengtzon, ziarista care conduce departamentul de Investigatii de la cotidianul Kvallspressen. Desi opinia generala este aceea ca afost vorba de un atac terorist, ea sustine ca la baza atentatului a stat o crima de alta natura. Ca sa dovedeasca acest lucru, Annika incepe sa rascoleasca trecutul, pentru a afla adevarata poveste a femeii care se ascunde dincolo de imaginea puternica si radioasa a Christinei Furhage.

Ceea ce descopera despre “perfecta” Christina Furhage, îi cam lasa un gust amar. Foarte multe secrete, jocuri de culise caracterizeaza viata sefei Comitetului Olimpic. O persoana dura, rece, calculata care nu s-a sfiit sa calce oameni in picioare pentru a-si indeplinii telurile, chiar daca erau din propria familie.

Dar toate calculele Annikai se dau peste cap in momentul in care o noua explozie are loc la arena Star Hall. O noua victima, un muncitor in constructii, in varsta de 39 de ani, pe nume Stefan Bjurling. In ultimele 15 luni lucrase pentru una din firmele contractate de Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Stockholm. Care sa fie legatura intre cele doua explozii, daca este una? Desi din primele estimari componenta bombelor seaman, nu este sigur ca este acelasi atentator. Toate teoriile Annikai, s-au risipit. Trebuie acum sa caute noi piste si noi dovezi.

In timp ce urmarea o pista undeva in afara orasului, un colet cu numele ei pe el explodeaza intr-un centru de sortare. Intrebarea care se pune este: care este legatura intre ancheta Annikai si atentator? Se apropia Annika asa de mult de descoperirea adevarului incat atentatorul a hotarat ca este timpul sa o faca sa dispara? Si totusi cine este aceasta misterioasa persoana si care este scopul ei? Oprirea Jocurilor Olimpice, razbunare sau pur si simplu nebunie? Uite cateva intrebari la care o sa primiti raspuns doar daca cititi aceasta minunata carte.

O carte antrenanta, uluitoare, plina de suspans. O recomand tuturor iubitorilor de romane politiste, cu rasturnari de situatie si cu un sfarsit uluitor si incredibil. Seria de romane politiste nordice merita orice investitie. Garantat!

Comanda Explozii in Stockholm pe Elefant.ro

Get Him to te the Greek

2010-08-04T19:21:00.000+03:00

Aaron Green (Hill) e un tip de 24 de ani, ambiţios şi care ia lucrurile în serios. Acum a primit o misiune de care depinde cariera lui: să meargă la Londra ca să aducă un rocker superstar la The Greek, faimoasa sală de concerte din Los Angeles, pentru un concert care ar urma să fie primul dintr-un turneu de relansare. Şeful lui, mogulul Sergio Roma (Sean Combs) îl avertizează: “Artistul e cel mai îngrozitor individ de pe planetă. Dacă îl scapi din ochi, ai păţit-o.”

Rockerul britanic Aldous Snow (Russel Brand) este un muzician genial, dar o despărţire urâtă şi o carieră care se duce pe apa sâmbetei l-au transformat într-un dezastru ambulant. Scârbit de linguşitorii care îl înconjoară şi speriat că a ajuns în faza de unde cariera lui nu poate merge decât în jos, Snow a luat-o pe o pantă autodestructivă. Când află că iubirea vieţii lui, popstarul-manechin Jackie Q (Rosie Byrne) se află la Los Angeles, Aldous îşi pune în cap să o recâştige...şi apoi să pună lumea la picioarele lui.

Numărătoarea inversă până la concert începe. Un tânăr inocent trebuie să-şi croiască drum printre capcanele dealerilor de droguri din Londra, scandalurile din New York şi dansurile erotice din Las Vegas ca să livreze “pachetul” teafăr şi nevătămat...pe cât se poate. Totul încercând să-i rămână fidel prietenei sale (Elisabeth Moss). O să-l ia cu frumosul, o să-l mintă, o să-l motiveze, o să se distreze cu Aldous, dar o să-l aducă la The Greek.

O comedie usoara, care va starni pe alocuri hohote de ras, dar care nu te impresioneaza cu nimic. Cel putin pe mine nu m-a impresionat. Dupa reclame ma asteptam sa fie mai tare, dar ma rog, poate am eu asteptari prea mari. Intr-adevar sunt cateva faze tari si este Puff Daddy, care mie mi s-a parut foarte tare. El reuseste sa ridice putin stafeta filmului. Nu am fost impresionat, si nu vreau sa dezamagesc pe nimeni. Duceti-va sa-l vizionati (dar pe propria raspundere:).

Bob Garcia: Testamentul lui Sherlock Holmes

2010-07-31T11:55:00.000+03:00

Cum am mai spus-o in repetate randuri, sunt un mare fan al celebrului detectiv Sherlock Holmes, dar in principal in Holmes a lui Conan Doyle. Cand mi-a picat aceasta carte in mana am zis sa incerc sa il vad pe Holmes si din alta perspectiva. Si nu am fost dezamagit. Desi nu pastreaza toate detaliile existente in povestirile lui Doyle, aceasta carte are ceva care te atrage. Este putin mai dura iar atmosfera aminteste de crimele lui Jack Spintecatorul.

Acţiunea se desfăşoară în Londra secolului al XIX-lea, iar Sherlock Holmes tocmai a murit într-un mod misterios. Fidelul lui prieten, Watson, şi fratele său, Mycrofts, au fost chemaţi la notar pentru citirea testamentului. În realitate, este vorba despre o anchetă inedită a lui Holmes, poate cea mai sumbră din cariera lui. Lectura trebuie să aibă loc cu uşile închise. Întreruptă doar de mese, ea va dura douăzeci şi patru de ore.

Baza lecturii este lucrarea doctorului Watson intitulata, "Londra sub teroare". Este vorba despre 15 crime odioase, aparent fara nici o legatura intre ele. Doar un singur element se regaseste in toate crimele, o cruce inversata. Holmes ajutat de doctorul Watson vor incerca sa gaseasca puncte comune si raspunsuri la intrebari si in final la elucidarea crimelor. Politia londoneza se considera stapana pe situatie arestand pentru fiecare crima cate un vinovat. Dar Holmes este sigur ca cei arestati nu sunt deloc vinovati. Dar cine este vinovat? Poate fii un singur criminal? Ce minte diabolica a aputut crea aceste scenarii odioase? Acestea sunt intrebarile pe care marele nostru detectiv si le tot pune.

In joc intra si o alta necunoscuta, una supranaturala. Multi martori declara o forta malefica a savarsit aceste crime. Este posibil? Sau criminalul incercand sa scape, îi trimite pe o pista falsa.

Vazand ca nu are nici un succes, Holmes se hotaraste sa se izoleze in afara Londrei. Pentru asta pune capat tuturor prieteniilor, si incepe de unul singur investigatia crimelor. Ajutat de manuscrisul doctorului Watson, de propriile insemnari si de investigatiile realizate, Holmes reuseste sa rezolve probabil cel mai greu caz din cariera sa de detectiv.

Un roman incredibil, fascinant care te tine cu sufletul la gura pe intreaga sa desfasurare. Bob Garcia a reuşit performanţa realizării unui mare thriller, cu un deznodământ, uluitor, stupefiant, nerecomandabil celor sensibili.

Eu il recomand tuturor fanilor lui Sherlock Holmes si nu numai!

Vezi Testamentul lui Sherlock Holmes pe Elefant.ro

Gilbert Adair: Inscenarea lui Roger Murgatroyd

2010-07-17T12:06:00.000+03:00

Fiind un fan al romanului politist, nu am zis nu atunci cand un prieten mi-a imprumutat aceasta carte care parea sa aiba potential(mai ales dupa descriere). Recunosc ca sunt un fan al lui Sherlock Holmes, Agatha Christie si in ultimul timp Rodica Ojog-Brasoveanu, dar ma asteptam la mai mult de la aceasta carte, mai ales ca îi este dedicata celebrei Agatha Christie.

In preajma Craciunului in conacul colonelului Roger ffolkes(scris cu litera mica si in carte), este organizata o reuniune de prieteni foarte apropiati. Numai ca musafirii devin martorii unei crime "imposibile" si misterioase. Cel ucis Raymond Gentry (nume care pana la sfarsitul cartii va deveni epitomul dezgustului) este gasit in mansarda impuscat inima. Pana aici nimic ciudat, numai ca mansarda era incuiata pe dinauntru, cu cheia in broasca. Ideea unei sinucideri pica imediat, deoarece nici urma de arma crimei. In concluzie toata lumea se intreaba acelasi lucru, cum este posibil?

Raymond Gentry venise ca un musafir neasteptat, adus de frumoasa Selina, fiica respectabilului colonel. A treia roata la caruta, alaturi de iubitul oficial al acesteia, americanul Donald Duckworth (exista un comic al numelor, omniprezent), imbracat fistichiu, lipsit de cele mai elementare norme de conduita, alcoolic de cariera, fumator de tigari puturoase, gata sa jigneasca pe oricine si sa-si bata joc mai de discutiile serioase si intelepte. Cunoscand de la Selena o buna parte din barfele si secretele celor prezenti, Gentry reuseste intr-o singura zi sa ii jigneasca de moarte chiar si pe cei mai blanzi, aruncandu-le in fata, aluziv sau direct, tot ce poate fi mai rau. Un personaj sadic si crud, se distreaza infuriindu-i pe toti, incalcand cele mai simple norme, distrugandu-le toata sarbatoarea Craciunului. Si cand toata lumea ar fi gata sa lase cateva secole de traditii si morala la o parte, si sa-l sfasie cu mainile goale, Gentry nu se opreste. Este diavolul care stie totul despre toti, si se distreaza facandu-le praf respectabilitatea.

Inzapeziti si ingroziti ca presa de scandal va devora cu delicii omorul de Craciun, gazdele si invitatii lor (intre care o tomnatica autoare de romane politiste) isi dau seama ca trebuie sa gaseasca pe cineva care sa dezlege misterul. Iar omul ales este un fost detectiv de la Scotland Yard, Trubshawe, fumator de pipa (fireste), acum pensionar, mereu la datorie. Trubshawe isi da seama ca toti cei prezenti (pentru ca asasinul este sigur unul dintre ei) ar fi avut motive pentru a-l lichida pe Gentry. Mai mult, nu e aproape nimeni care sa nu-si dorit sa faca asta, si toti il invidiaza pe misteriosul asasin care a fost mai grabit. Raymond Gentry a fost mai mult decat un musafir nedorit, a fost raul prin excelenta pentru cei din casa ffolkes. Si cand ucigasul loveste din nou, Trubshawe isi da seama ca nu mai are foarte mult timp.

O carte interesanta pe pasaje. Autorul reuseste sa-ti atraga interesul cu combinatia subtila de umor si dar lasa de dorit la nivel interpretativ. Deoarece nu prea ai cum sa-ti dai seama cine este criminalul, sa faci scenarii in minte si multe alte lucruri pe care le poti face atunci cand citesti un roman politist. Iar finalul sincer lasa de dorit. Bineinteles ca aflam cine este criminalul, dar numai pentru ca Adair hotaraste sa ne lumineze pentru ca altfel nu prea aveam vreo sansa sa aflam candva. Cum am auzit la cineva, pare o copie dupa celebrul serial Verdict:Crima, dar are si lucruri bune si interesante. Nefiind mare si greu de citit, cred ca merita sa o devoram. Poate am fost prea critic, dar in momentul asta sunt in faza romanului politist nordic(suedez, norvegian) si poate fac comparatii care nu sunt tocmai potrivite. Poate pe voi o sa va incante mai mult. Sper

Vezi Inscenarea lui Roger Murgatroyd pe Elefant.ro

The A-Team

2010-07-15T09:56:00.000+03:00

ECHIPA DE ŞOC urmăreşte isprăvile îndrăzneţe ale unei echipe pitoreşti de foşti soldaţi din Forţele Speciale, cărora li se întinde o cursă pentru o crimă nesăvârşită de ei. Devenind "proscrişi", se folosesc de aptitudinile lor unice pentru a încerca să-şi spele numele şi să găsească adevăratul vinovat.

Liam Neeson, a cărui nenumărate merite includ "Lista lui Schindler" laureat cu Oscar şi recentul succes de box-office, "Teroare în Paris", îl portretizează pe Hannibal Smith, un dotat planificator de misiuni inventive ce necesită o sincronizare la mini-secundă, abilităţi neobişnuite şi o echipă de soldaţi incredibil de eficienţi; Bradley Cooper, care a fost propulsat în lumea vedetelor odată cu comedia de mare succes "Marea mahmureală", este Templeton "Face" Peck, care poate procura orice pentru misiunile neortodoxe îndrăzneţe ale echipei; Quinton "Rampage" Jackson, un artist profesionist de arte marţiale mixte şi campion de box la categoria uşoară e B.A. Baracus, şoferul şi musculosul echipei; şi Sharlto Copley, care a jucat în filmul de succes "District 9", e H.M. "Howlin' Mad" Murdock, un pilot talentat şi nebun de legat.

Jessica Biel (The Illusionist) joacă rolul căpitanului Charissa Sosa, o fostă cucerire de-a lui Face, care acum urmăreşte neobosit echipa pentru o crimă necomisă de ei. Patrick Wilson (Watchmen) este un misterios agent CIA, Lynch, un jucător cheie în cea mai explozivă misiune a echipei.

Vrei comedie si actiune in acelasi timp? Atunci ai venit in locul potrivit. Un film care le are pe toate. Un remake foarte reusit dupa celebrul serial din anii '80. Deasemenea si distributia a fost foarte bine aleasa. Cu Liam Neeson in rolul colonelului, cu un Bradley Cooper la fel de tare cum il stim cu totii, un Baracus nu foarte diferit de original si un Murdock la fel de "nebun" precum ni-l aminteam, plus putina culoare data de Jessica Biel care se muleaza perfect pe modelul filmului. Il recomand cu cea mai mare placere.

James Rollins: Furtuna de nisip

2010-07-10T12:04:00.001+03:00

O explozie inexplicabila zguduie colectia de antichitati a British Museum, declansand alarma in organizatiile clandestine din intreaga lume. Care poate fi explicatia acestui fenomen. La fata locului este chemata de urgenta Safia al-Maaz, curatorul colectie si un arheolog care pare sa aiba instrumentele necesare pentru a gasi niste raspunsuri. Dar pentru a reusi acest lucru trebuie sa se deplaseze in inima Peninsulei Arabice. Dar din pacate sunt si altii atrasi spre acelasi loc, oameni cu scopuri sinistre si intunecate.

Dar care a fost totusi cauza exploziei? Raspunsul venit lasa pe toata lumea uluita. Antimateria. Cum poate exista antimateria intr-o statuie veche de cate sute de ani si cum a fost ea declansata?

Pentru gasirea acestor raspunsuri Lady Kara Kensington (proprietara colectiei unde are loc explozia), organizeaza o expeditie in indepartatul Oman. Se formeaza o echipa de experti: arheologi, fizicieni si chiar experti americani in lupta impotriva organizatiilor criminale. Cu o astfel de echipa formata si cu puterea financiara a lui Lady Kensington porneste o expeditie incredibila, greu de imaginat, spre ceva uluitor.

Dar in acelasi timp cu ei, o echipa a organizatiei Ghilda pleaca in aceeasi directie, dar cu alte scopuri, mult mai sinistre. Primul pas este cel al rapirii Safiei al-Maaz, si impreuna cu ea, vor incerca sa dezlege misterul acelei explozii.

Drumul urmat pentru dezlegarea misterului incepe la mormantul lui Nabi Imran din Salalah(tatal Feioarei Maria), urmat apoi de mormantul Iov, pentru ca in final sa se ajunga la ruinele Ubarului din Shisur. Destinatia finala, orasul pierdut Ubar, se pare ca a fost capitala imperiului condus de Regina din Saba. Si a fost inghitit de desert in urma cu sute de ani. Este posibil ca in vremurile acelea, acel popor sa fi avut la dispozitie antimateria?

Si ca totul sa fie cat mai frumos, toate operatiunile sunt ingreunate de o uriasa, gigantica furtuna de nisip care distruge tot ce intalneste in cale. Dar ceea ce gasesc la capatul calatoriei este uluitor: o putere misterioasa si eterna, capabila sa creeze o utopie... ori sa distruga tot ceea ce a creat omenirea de-a lungul mileniilor.

O carte extraordinara, care te tine tot timpul cu sufletul la gura. Chiar daca are peste 700 de pagini, o citesti pe nerasuflate si la final te incearca un sentiment de tristete, nostalgie ca s-a terminat. Mie unu mi-a placut foarte mult si o recomand calduros tuturor celor care iubesc aventura, antichitatea si in general legaturile care exista (desi nu credem), intre trecut si prezent.

Vezi Furtuna de nisip pe Elefant.ro

Vuvuzela rulz and the world cup 2010

2010-07-01T09:19:00.000+03:00

Desi stiu ca pe multi ii deranjeaza acest "instrument" de incurajare, eu unul nu o gasesc chiar asa de suparatoare, poate chiar "funny" si "fashion". Pentru ca sa recunoastem ca este "fashion" in momentul asta. Am auzit de peste tot ca anumite personaje se uita la meciuri cu sonorul dat la minim, si chiar ca mai multe televiziuni au implementat un dispozitiv anti-vuvuzela. Nu mi se pare corect, ca vrem nu vrem acesta este simbolul campionatului mondial de anul acesta.

Sa revenim si la fenomenul momentului care este fotbalul de la acest world cup. Am ajuns in faza sferturilor de finala. S-au jucat multe meciuri. S-au intamplat multe surprize. S-au facut foarte multe greseli. In mare astea ar fi evenimentele petrecute.

Au plecat acasa mai devreme Franta, Italia, Anglia, Portugalia si altele. Nu ma pot decat bucura pentru asta , deoarece aceste echipe nu au aratat chiar nimic. Mai mult stricau imaginea cupei mondiale, chiar nu meritau mai mult.

In schimb au fost cateva nationale care au surprins foarte placut. Desi nu s-au calificat mai departe echipele din Oceania(Australia si Noua Zeelanda), au facut o impresie foarte puternica, si nationala bafana-bafana nu s-a facut de ras precum se astepta multa lume. A practicat un joc curat, frumos si putin le-a lipsit ca sa treaca mai departe. Mai avem apoi Ghana,Uruguay si Paraguay care au confirmat asteptarile, Japonia si Coreea de Sud care au aratat ca 2002 nu a fost doar un foc de paie si ca au valoare si dorinta de afirmare, Slovacia care a profitat de "forma" Italiei (dar pana la urma important e ca au trecut mai departe), S.U.A. care continua un progres la care nimeni in urma cu 20 de ani nu s-ar fi gandit si bineinteles echipele favorite care de cele mai multe ori nu au avut nici o emotie (Brazilia, Argentina, Germania, Olanda, Spania).

Ceea ce deranjeaza este clar jocul practicat. Foarte tacticizat, apararea este cea mai importanta, si daca prindem vreun contraatac i-am ars si gata. Chiar si Brazilia, care altadata ne surprindea cu un joc combinativ si plin de idei si realizari anul acesta joaca foarte bine in defensiva si are un contraatac devastator. Este meritul lui Dunga, desi este criticat foarte dur in tara sa. Multi spun ca asta este un alt motiv pentru care Brazilia are prima sansa la castigarea trofeului. Asta se pare ca i-ar fi lipsit in 2006, un joc defensiv puternic. Ramane sa vedem.

Cealalta favorita ramane Argentina. Dar pentru ea urmeaza acum un joc de totul sau nimic cu Germania. Acum vom vedea daca Maradona este cu adevarat antrenorul accestei echipe sau doar e pus de forma acolo si s-a bazat doar pe asisitenti si valoarea jucatorilor. Ca de cele mai multe ori cu cat ai fost un jucator mai valoros, cu atat nu poti deveni un antrenor prea bun. Exemplele sunt multe. Ce o fi o sa vedem.

In afara de acestea doua ramane de vazut daca Spania sau Uruguay(in opinia mea se vor califica in semifinale), vor reusi sa faca o surpriza si vor accede in ultimul act.

Asteptam cu interes ultimele meciuri, care probabil vor fi si cele mai importante si judecand dupa optimile de finala , se vor marca multe goluri. Sa creasca numarul de goluri si nu tva-ul;)

Jose Saramago (1922-2010)

2010-06-18T22:04:00.000+03:00

Scriitorul portughez José Saramago a incetat din viata, vineri, la varsta de 87 de ani, in insula Lanzarote. José Saramago, laureat al premiului Nobel pentru Literatura in 1998, s-a nascut in 1922 intr-un sat din provincia Ribatejo, unde apare in registrul de nasteri ca José de Sousa Saramago. In 1924 pleaca cu parintii José de Souse si Maria da Piedale la Lisabona. In 1947 apare primul volum de proza. Pana in 1966 nu publica nimic, ajungad la concluzia ca … nu are nimic ce merita sa fie spus. Dupa aceea publica poezii si critici.

In anul 1969 intra in Partidul Comunist Portughez ( pe atunci interzis). Se desparte de sotie si are o relatie cu scriitoarea portugheza Isabel da Nóbrega pana in 1986. Din 1975 lucreaza numai ca scriitor. Dupa divergente privind romanul sau Evanghelia dupa Hristos, se muta definitiv pe insula Lancerote.

Destinul sau scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminand cu premiul Nobel pentru Literatura in 1998. In 1992, el a publicat “Evanghelia dupa Hristos”, cel mai polemic roman al sau, care reconstruieste o viata apocrifa a lui Iisus. O cotitura in universul tematic al lui José Saramago o constituie seria de fictiuni alegorice inceputa cu “Pluta de piatra” (1986) si urmata de “Eseu despre orbire” (1995), “Toate numele” (1997), “Pestera” (2000), “Omul duplicat” (2002), “Eseu despre luciditate” (2004) si “Intermitentele mortii” (2005).

Sa-i fie memoria binecuvantata!

Sursa: Tamada.ro

Rodica Ojog-Brasoveanu: Necunoscuta din congelator

2010-06-13T12:53:00.001+03:00

Fiind un fan al romanului politist, si in principal al lui Sherlock Holmes si a Agathei Christie, am spus ca este momentul sa incerc si romanul politist de la noi. Si bineinteles ca cea mai buna alegere este Rodica Ojog-Brasoveanu. Supranumita "Agatha Christie a Romaniei", Rodica Ojog-Brasoveanu reprezinta romanul politist de la noi din tara. Cand vorbesti de roman politist in Romania, vorbesti de ea. Si am spus ca este momentul sa incerc, sa vad daca comparatia este corecta, si am avut surpriza sa vad ca asa este. In mod paradoxal (sau nu), eu am inceput cu ultimul sau roman. Pura intamplare.

Un roman bine structurat, itele legate foarte strans. Secretele cele mai murdare care ies la iveala pe parcursul romanului, o intriga reusita si un deznodamant neasteptat. Cam astea ar fi in mare calitatile acestui roman.

Povestea noastra se deuleaza undeva in anii '90. Unde dupa caderea regimului comunist, Romania se afla in plin ascensiune, in plina dezvoltare. Harald Balacescu, functionar superior la Ambasada Romana din Statele Unite se intorcea in tara dupa o absenta de opt luni. Harald era un pedant, prevazator pana la obsesie, controla maniacal orice incapere pe care o parasea: sa fie tigarile bine stinse, lumina si robinetele inchise. Ajuns in apartamentul personal aflat in apropiere de fosta Casa a Poporului, Harald isi aeriseste casa inchisa in ultimele opt luni, verifica sa vada daca totul era in regula, cand ceva îi atrage atentia. Congelatorul era bagat in priza. Nu stia sa il fi lasat asa. Din instinct deschide usa congelatorului si se dadu un pas inapoi, ingrozit de ceea ce vedea: "un cap de femeie, retezat imediat sub barbie, il tintuia cu gavanele goale ale ochilor scosi."

Inspectorul Dinu Manescu este cel care preia cazul. O personaj foarte bine construit de catre autoare. Un tip sic, foarte inalt, excesiv de suplu, incredibil de blond, ochii albastri, exagerat de bine si de conventional imbracat, la volanul unui Chevrolett decapotabil sugera prototipul de aristrocrat englez. Nu se stiau foarte multe despre el. Locuia cu taica-sau, un avocat retras de mult de la bara, un om de optzeci de ani, in o vila pe pe langa Lacuri. Un dandy modern, un politist atipic, care lucra doar din pasiune, din dorinta de a face ceva, salariul si beneficiile din viata de politist interesandu-l foarte putin. Dar avand o inteligenta aparte si un spirit de observatie iesit din comun. Astfel detectivul lui Ojog-Brasoveanul poate rivaliza cu Sherlock Holmes sau Hercule Poirot.

La putin timp intr-un put din Blegesti, este gasita o mana care apartinea necunoscutei din congelator. Si lucrurile o iau razna din nou cand in blocul lui Harald Balacescu, vecinii acestuia primesc cate un colet cu cate o parte componenta a corpului. Pentru ca in final ceea ce mai ramanea din necunoscuta sa fie trimisa tot intr-un colet pe adresa politiei. Totul era in ceata. Cu ce psihopat au de aface? Cine era criminalul si de ce abia acum s-a hotarat sa scape de cadavru? Sau de ce a ales acele familii pentru a trimite colete?? Ce aveau ele in comun? Acestea erau intrebarile si nedumeriile politiei. Iar inspectorul Manescu era cel care trebuia sa faca lumina intr-un caz asa de intortocheat. Si cum era de asteptat, ies la suprafata secrete vechi si demult ingropate.

Un roman reusit, care te tine cu sufletul la gura, o actiune foarte bine structurata. Faptele sunt foarte bine relatate. Rodica Ojog-Brasoveanu isi merita renumele si statul.Merita citit chiar si din pura curiozitate. Nu o sa regretati.

Vezi Necunoscuta din congelator pe Elefant.ro

World Cup Africa de Sud 2010

2010-06-05T12:59:00.000+03:00

Se apropie inceputul cupei mondiale. Deja s-a inceput numaratoare inversa AMR 7 zile, 6 zile etc. Aceasta competitie este poate una dintre cele mai asteptate intreceri din lume, daca nu cea mai asteptata. Pentru domni(mai ales cei microbisti), o luna de zile doar asta exista: mancare, bautura si fotbal. Mancarea ca mancarea, dar fotbal fara bautura nu se poate. De fapt fotbalul este un motiv pentru a ne face praf, ori de bucurie ori de necaz ori de ambele.

Cat despre Romania. Numai cuvinte de lauda. Au hotarat ca nu are rost sa ne prezentam ca oricum îi spulberam pe toti. Cand le-am spus sa ne dea trofeul ca sa nu mai facem eforturi inutile, ei nu au fost de acord si noi in semn de protest am refuzat sa ne prezentam. Dar cat s-au rugat de noi. Dar mandria romanului e pe primul plan. Asa ca in perioada asta mai bine jucam niste amicale cu echipe puternice(Ucraina, Macedonia, Honduras), dupa care cum este si normal plecam intr-o vacanta binemeritata dupa un sezon uluitor in care ne-am autodepasit, si vom reveni in toamna mai puternici ca niciodata si probabil ca derby-ul din prima etapa a preliminarilor cu Albania va fi pe viata si pe moarte. Noroc ca nu am inceput cu Luxemburg, ca cine stie ce se intampla.

Revenind la apropiatul turneu care sta sa inceapa. Anul acesta va fi o lupta foarte interesanta. Sau asa vad eu. Sunt cateva echipe foarte valoroase, si cateva care pot provoca surprize mari. Vor fi si echipe care vor dezamagi. Privind amicalele as merge pe mana Frantei si a Italiei la capitolul dezamagiri. Pe cand la favorite Brazilia, Argentina(desi s-a calificat greu) si Spania. Sunt curios sa vedem daca se respecta traditia, care spune ca nici o echipa din Europa nu a castigat vreo cupa mondiala in afara continentului. Ar ramane ca favorite probabil Brazilia si Argentina. Parca cu un plus pentru Brazilia. Si nu in ultimul rand, atentie la Germania. Pentru ca cand joaca prost ajunge in finala si cand joaca bine, o si castiga.

Asa ca vizionare placuta si bafta la pariuri;)

Joseph Kanon: Misterele Berlinului

2010-06-02T20:03:00.000+03:00

Anul 1945. Hitler a fost infrant. Berlinul este impartit de catre fortele aliate in 3: un sector britanic, unul american si unul ocupat de rusi. Urmarile crudului razboi se vad la tot pasul. Berlinul un oras magnific, care se dezvoltase foarte mult si ajunsese una dintre cele mai frumoase capitale ale lumii, era acum la pamant. Totul in jur arata dezastrul la care se ajunge dupa un razboi asa de lung si asa de sangeros. Nimic nu a mai ramas la fel. Totul este de nerecunoscut.

Personajul nostru principal este corespondentul CBS, Jack Geismar. Jack se intoarce in Berlin pentru a scrie o serie de articole despre triumful Aliatilor in capitala germana si Conferinta Fortelor Aliate de la Potsdam. Un alt motiv, poate mai puternic decat simtul datoriei, este cautarea Lenei, femeia incredibil de frumoasa pe care a iubit-o candva. Dar cum sa gasesti pe cineva in acest Berlin din care locuitorii dispar fara sa lase vreo urma?

Insa ajunge sa descopere mai multe vesti decat isi dorea: un soldat american fusese ucis in zona ruseasca. Flerul lui de ziarist nu poate da gres, ceva pare putred. In mod ciudat, el se dovedeste a fi singurul interesat sa afle adevarul si sa dezlege crima pe care toti ceilalti incearca sa o musamalizeze. Si totul devine si mai interesant pentru el, in momentul in care subiectul reportajului se va intersecta cu viata lui personala.

Avand prieteni peste tot, cunostinte in toate domeniile, Jack incepe o investigatie pe cont propriu pentru a afla adevarul. Intre timp o va gasi pe Lena, si toate sentimentele care existau in el, vor iesi la suprafata mai puternice ca niciodata. Afla lucruri foarte interesante, despre afacerile ilegale facute intre aliati, de piata neagra existenta in Berlin. Cu ajutorul unui detectiv retras si a altor cativa prieteni, incet, incet reuseste sa gaseasca si sa potriveasca piesele de puzzle, si totul incepe sa capete un sens. Vor mai aparea destule complicatii, sotul Lenei si legatura lui cu crima si cu toate celelalte. Alte umbre din trecut care par sa afecteze viata si investigatia eroului nostru.

Pe final avem mai multe scene de lupta, in care autorul prezinta si calitatile de supravietuitor ale lui Jack. Care chiar daca este un reporter, in ultimii sase ani a trait in plin razboi si stie sa supravietuiasca, atat tradarilor, minciunilor cat si loviturilor, fiind de mai multe ori aproape de moarte.

Autorul a reusit sa zugraveasca foarte exact si inteligent personajul principal. Jack este un reporter de razboi tipic. Chiar daca razboiul s-a terminat el isi cauta in continuare subiecte pentru reportaje. Totul i se pare suspect, nu are incredere in nimeni, iar cand nimeni nu da vreo atentie soldatului american ucis, el hotaraste ca e ceva putred la mijloc si nu se da la o parte de la nimic pana ce nu are raspuns la toate intrebarile sale. Pentru ca a fost in lagare si a vazut acolo atrocitatile la care au fost supusi prizonierii, simte o ura si un dezgust fata de cei care au ajutat la crearea lagarelor si la tot ce se afla acolo. Printre acestia se afla si sotul Lenei, cu care fusese prieten odata. Citind dosarele nazistilor si afland tot ce au facut ei acolo, printre care si Emil(sotul Lenei), Jack nu a putut sa il ierte si nu l-a mai privit niciodata cu acei ochi. In ceea ce priveste viata personala, Jack o iubeste la nebunie pe Lena si tot ceea ce face este sa-i asigure acesteia o viata linistita, asa cum isi dorea si ea.

O carte foarte interesanta, care scoate la iveala ororile razboiului si toate nenorocirile care le atrage acesta. Si dincolo de toate este o poveste de dragoste care in final invinge.

Carte a fost ecranizata de Steven Soderbergh in anul 2007 cu titlul "The Good German". Din distributie fac parte George Clooney, Cate Blanchett, Tobey Maguire.

Vezi Misterele Berlinului pe Elefant.ro

Diverse

2010-05-29T13:11:00.000+03:00

Stiu ca probabil credeti ca mai degraba blogul acesta ar trebui sa se numeasca filme si carti. Luand in considerare ultimele postari, ati avea dreptate. Problema e (nu stiu daca e chiar o problema), ca nu sunt o persoana chiar asa de interesanta incat sa am mereu de zis o multime de lucruri. Si nici nu imi place sa povestesc chiar tot ce fac. Am vazut ca pe alte bloguri se fac diferite topuri, clasamente si alte lucruri. Eu nu sunt asa si cu asta basta.

Desi nu sunt un sofer impatimit si nici macar unul foarte bun, pot spune ca zilele astea am fost destul de incantat. De ce? Pentru ca am condus si eu in sfarsit o masina hidramata. Poate va intrebati ce e asa de frumos la ea. E buna pentru cei mai lenesi, mai comozi. Pur si simplu introduci maneta in Drive si gata. Frana si acceleratie. Doar atat. Ce poate fi mai frumos de atat. Si cum eu sunt mai comod din fire (sa nu zic puturos), cred k o astfel de masina mi se potriveste. Desi dupa ce porneam cautam instinctiv sa schimb viteza, m-am obisnuit destul de repede. Se zice ca este o masina pentru femei. Dar sunt destui barbati care o conduc. Eu o vad ideala pentru Bucuresti. Pentru ambuteiaje. Decat sa freci ambreiajul si schimbatorul de innebunesti, mai bine asa. Accelerezi si franezi. De asemenea una din temerile mele cand sunt la volan este panta. Intotdeauna mi-a fost teama ca voi scapa masina in spate. Cu hidramata nici o grija. Nu se duce in spate. Fiind pe Drive(mersul inainte), nu se deplaseaza in spate. Doar sta pe loc si asteapta sa o accelerezi. Ce poate fi mai frumos. Hai ca m-am entuziasmat mai ceva ca fata mare inainte de maritat:).

In rest toate bune, a venit vara, ne topim incet dar sigur. Incep concediile, scad salariile. Ceva nu e in regula. Deocamdata nu ma afecteaza dar nu se stie ce se va intampla in viitor. Stim doar atat: ca putem sa o mai ducem asa inca vreo doi ani. Serios? Dar domnul nostru marinar/conducator sau ce o fi el, ne-a asigurat ca suntem pe un drum. Ca e bun, ca nu e? Cine stie? Nici macar el. Putem spune ca suntem cam in mijlocul prapastiei, ca pe margineai ei suntem de vreo 20 de ani.

Asa ca tot ce va pot spune este: capul sus si pietre in maini. Ca nu se stie cand trece prin dreptul vostru cineva(mai de sus), care merita. Asa ca vom trece noi si de asta, ca doar suntem caliti, va fi bine(sa speram). Si apropo, ca sa uitam de necazurile de zi cu zi mai bine mai citim ceva, nu?

www.tamada.ro

Bernd Ingmar Gutberlet: 50 de mari minciuni si legende ale lumii

2010-05-24T12:33:00.000+03:00

Sa incepem cu o observatie: istoria omenirii este indelungata, si nu poti stii totul desprea ea. Dar traim totusi cu istoria si avem o imagine a ceea ce a fost trecutul, fie el trecutul orasului nostru, fie trecutul indepartatului Babilon cu mii de ani in urma. Istoria nu poate fi ignorata pentru ca ea are un mare rol de azi. Cine poate contesta faptul ca politica germana de astazi are mult de-a face cu trecutul german lipsit de glorie? Sau ca Antichitatea clasica, cu razboaiele si cu inflorirea ei culturala, influenteaza Europa pana in zilele noastre? Si ca politica Uniunii Europene este impregnata, nu in cele din urma, si din experientele istorice diverse ale tarilor membre? Sau ca oameni ca Iisus Hristos sau Mohammed sunt inca persoane de referinta importante ale prezentului, si nu numai in sens religios?

Cunostintele nostre in domeniul istoriei sunt deseori deficitare. Aceasta din mai multe motive: este posibil sa nu fi inteles bine sau sa fi uitat ceea ce profesorul se straduia sa predea la orele de istorie. Se mai poate intampla ca procesele istorice sa nu concorde cu trecutul propriu sau cu propriile convingeri politice. Sau se poate lua drept adevarat ceea ce ne transmit romanele istorice, lucrari de popularizare a stiintei sau documentarele de televiziune pe teme istorice.

In societatea noastra, televiziunea a devenit un fel de profesor-maestru cel putin egal cu un profesor de scoala, sa nu mai vorbim de internet si influenta acestuia. Dar toate trei se inseala in multe relatari, fie ca nu stiu mai bine, fie ca prefera "cea mai buna versiune" pentru a capta atentia elevilor, a-si spori cota de audienta sau numarul vizualizarilor. Si, in cele din urma, cinematograful: ca sa fim cinstiti cu noi insine, impresia lasata de un film cu sandale antice este mai puternica decat cea lasata de Tacitus, iar o femeie aflata pe tronul papal nu este uitata atat de usor ca un concilu plictisitor. Chiar si un asasinat sau un complot sumbru par dintr-un fotoliu de cinematograf mai pasionante decat o boala lunga sau o intamplare tragica.

Dar deseori originea unor imagini gresite asupra istoriei se afla in prezentari curajos falsificate. Atunci revendicarile se bazeaza pe documente falsificate, iar barbati antipatici (si mai ales femei) din istorie sunt intentionat calomniati si prezentati astfel decat erau in realitate. Un eveniment istoric este privit dintr-o perspectiva atat de ingusta, incat judecarea adevarului istoric este evident gresita. Acest gen de relatare istorica are permanent cautare, mai ales cand istoricii se lasa manipulati in scopuri politice sau cand politicienii pur si simplu nu vor sa ia la cunostinta rezultatele cercetarii istorice.

Din inclinatia catre senzational, din calcului politic sau din pura calomnie, intamplator sau intentionat - erorile istorice mai raman in capetele noastre si dupa ce sunt de mult combatute. Lamurirea cititorului nu este un scop in sine, ci ea mijloceste intelegerea raporturilor istorice. Pentru ca pur si simplu a sti cand, cine si unde a trisat este mult mai putin palpitant decat a intelege cum s-a ajuns la asta si in ce masura pot exista in istoria lumii trisatul si eroarea. Atunci fiecare cititor poate sa cerceteze singur ce perspectiva asupra trecutului si prezentului a dat nastere uneia sau alteia dintre erori, pe care el insusi o ia drept adevar.

O carte foarte interesanta, care dupa ce o s-o cititi, va va raspunde la multe intrebari si care trebuie neaparat sa o aveti in biblioteca.

Vezi 50 de mari minciuni si legende ale lumii pe Elefant.ro

The Men Who Stare at Goats

2010-05-21T16:11:00.000+03:00

În această comedie trăsnită, inspirată de o poveste despre care cu greu ai crede că a fost adevărată, un reporter scoate la lumină dezvăluiri stupefiante despre o aripă ultrasecretă a armatei SUA când îi iese în cale un misterios ofiţer din Forţele Speciale, aflat într-o misiune absolut năucitoare.

Reporterul Bob Wilton (Ewan McGregor) e disperat să găsească un subiect exploziv, când dă peste Lyn Cassady (George Clooney), un tip bizar, care pretinde că face parte dintr-un comandou experimental al armatei americane. Cassady susţine că există o aşa-numită “New Earth Army”, formată din “călugării războinici”. Puterile paranormale ale acestora vor schimba pentru totdeauna metodele clasice de război, deoarece doar cu puterea minţii pot citi gândurile inamicului, pot trece prin ziduri solide şi pot chiar să ucidă o capră doar…holbându-se intens la ea! Fondatorul acestui program, Bill Django (Jeff Bridges), e dat dispărut, iar Cassady are acum o misiune: să-l găsească, orice ar fi…

Stârnit de poveştile parcă prea trase de păr ale lui Cassady, Bob cade pradă curiozităţii şi decide să plece împreună cu acesta. Cei doi dau de Django într-o bază de anternament clandestină, condusă de un ofiţer dat afară din armată, care are şi el puteri paranormal, pe numele lui Larry Hooper (Kevin Spacey). Acolo, reporterul e prins la mijloc într-un război al orgoliilor dintre forţele armatei lui Django şi miliţia personală formată din super-soldaţii lui Hooper. Ca să poată ieşi viu din această aventură delirantă, Bob va trebui să fie mai şmecher decât un inamic mai ciudat decât ar fi îndrăznit vreodată să-şi închipuie.

The Men Who Stare at Goats e inspirat de bestseller-ul omonim scris de Jon Ronson, un volum de non ficţiune care explorează cu un umor exploziv încercările guvernului american de a exploata abilităţile paranormale pentru a-şi învinge inamicii.

The Men Who Stare at Goats este povestea aiuritoare a acestei echipe de soldaţi absolut speciali, care încearcă să folosească puteri paranormale pe câmpul de luptă. Una din aceste puteri este aceea de a te holba la o capră până i se opreşte inima şi moare…

Nu este un film extraordinar, desi distributia asta ar spune. Dar oricum este interesant si nu strica sa-l vezi. Sunt destule momente hazlii, si parodiaza armata americana si incercarile ei de a recastiga suprematia militara prin toate mijloacele. Chiar si prin exploatarea abilitatilor paranormale. Si antrenamentul pe capre e cea mai buna solutie. Se pare. Asa ca vizionare placuta;)

Nicholas Sparks: O plimbare de neuitat

2010-05-19T20:12:00.000+03:00

Nicholas Sparks loveste din nou, si reuseste sa ne atinga din nou coarda sensibila. O noua poveste de iubire, o poveste de viata care ne face sa tresarim si sa ne gandim daca este posibil sa se intample asa ceva si in realitate. Eu unul nu prea as crede, mai ales in zilele noastre cand alte lucruri sunt mai importante mai putin bunatatea fata de ceilalti, iubirea si dorinta de a-l face pe cel de langa noi fericit.

Povestea noastra incepe in anul 1958, in Beaufort, Carolina de Nord, cand personajul nostru principal, Landon Carter are saptesprezece ani. Tatal sau era membru al Congresuui SUA, si din aceasta cauza a fost crescut mai mult de mama sa.

Celalalt personaj central al povestii, este Jamie Sullivan fiica reverendului din localitate. Pentru multi din baietii din orasel ea nu era o fata care sa atraga atentia. Era mai degraba stearsa, niciodata machiata, purtand fuste lungi si bluze pe gat, nu atragea atentia nimaniu. De aceea in momentul in care Landon a invitat-o la bal, si aceasta l-a atentionat sa nu se indragosteasca de ea, acesta a zambit. Habar nu avea ce il asteapta.

Noaptea petrecuta bal a fost placuta pentru amandoi. A urmat o perioada in care nu s-au prea vazut. Spre surprinderea lui Landon, Jamie il roaga sa accepte un rol in piesa pe care o vor pune in scena de craciun numita Ingerul Craciunului, unde Jamie avea sa fie chiar ingerul. Fara sa stea pe ganduri Landon accepta. Prietenii lui erau surprinsi de alegerea facuta de el.

Dupa saptamani de munca, piesa este pusa in scena. A fost bine primita de public, cu rasete si chiar cateva lacrimi pe alocuri. Toti s-au descurcat de minune, fiind felicitati minute in sir. Acum, in sfarsit Landon, a vazut-o pe Jamie cu adevarat. Si a ramas impresionat. Parca un val i s-a ridicat de pe ochi. Era ea. Numai era fata reverendului, acea Jamie stearsa, pe care nimeni nu o baga in seama. Era absolut minunata. Nu-si putea lua ochii de la ea.

Au urmat din ce in ce mai multe momente petrecute cu ea, si fara sa vrea Landon si-a dat seama ca s-a indragostit de ea. De Craciun a invitat-o sa ia masa acasa la el. Fara sa vrea dorea din ce in ce mai mult sa fie in prezenta ei, desi in cele mai multe cazuri nu stia cum sa se poarte cu ea. Nu era ca celelalte fete. Era cu mult mai speciala. Intr-un final si-a facut curaj si a sarutat-o. Pentru prima data. Imediat dupa aceea a avut loc si prima lor intalnire oficiala la un restaurant. Dar intalnirea nu se va termina asa cum isi dorea Landon. In momentul in care îi marturiseste ca o iubeste, aceasta izbucneste in plans si îi dezvaluie ca nu trebuie sa o iubeasca deoarece este foarte bolnava.

In curand starea ei se agraveaza si isi petrec timpul in mare parte in spital. Ea internata, slabita, iar el la capatul patului tinandu-i mana sau citindu-i din Biblie pasaje indragite. Atunci stiind ca nu mai aveau mult timp impreuna, Landon o cere de sotie, Jamie accepta si cei doi se casatoresc, facand ca dragostea lor sa traiasca vesnic.

Cartea a fost ecranizata de Adam Shankman in anul 2002, protagonisti fiind Mandy Moore si Shane West.

O poveste absolut uluitoare cum numai Nicholas Sparks putea scrie. Citind-o, ti se rascolesc cele mai adanci sentimente, si termini cu o nostalgie amara. Dar merita.

Vezi O plimbare de neuitat pe Elefant.ro

She's Out of My League

2010-05-16T17:12:00.000+03:00

Se poate ca un Joe oarecare şi o blondă isteaţă şi sexy să-şi găsească fericirea împreună? Aceasta este întrebarea în jurul căreia se desfăşoară She’s Out of My League, o comedie romantică absolut proaspătă şi răcoritoare de la DreamWorks Pictures. Când Kirk (Jay Baruchel), un agent de pază de la aeroport pune ochii pe o organizatoare de petreceri nemaipomenit de arătoasă, Molly (Alice Eve), nimeni nu crede că se poate înfiripa între ei o adevărată idilă, nici măcar el! Kirk Kettner (Jay Baruchel) este un tip de vreo douăzeci şi ceva de ani care lucrează ca agent de pază pe aeroportul din Pittsburgh. Încă mai iese în oraş cu amicii de la liceu şi colegii de muncă Jack (Mike Vogel), Stainer (T.J. Miller) şi Devon (Nate Torrence) şi încă mai visează să-şi reia legătura cu fosta iubită, Marnie (Lindsay Sloane), care se pare că a păşit pe o nouă cale. Luate una peste alta, Kirk pare mulţumit de viaţa lui, cel puţin până în ziua în care îi apare sub ochii devastator de frumoasa Molly (Alice Eve), care, trecând prin punctul de securitate al aeroportului, îşi uită mobilul acolo.

Molly e isteaţă, frumoasă, sofisticată şi.... departe de nasul lui Kirk. Când bietul Kirk îi înapoiează mobilul, fata îi oferă cu amabilitate pentru gest, două bilete la un meci de hockey, iar el acceptă, fără să-i treacă nici măcar o secundă prin minte că fata îi propune o întâlnire.

Mă rog, Molly e hotărâtă să-l cucerească, iar Kirk se luptă şi el, nu cu libertatea lui pe cale de a fi zăvorâtă, ci cu mintea-i, adică să înţeleagă cum poate o fată extraordinară să fie interesată de unul ca el. La un moment dat, fraierul începe să creadă că fata vede ceva ce alţii nu văd la el. După ce iese în oraş cu cea mai frumoasă fată întâlnită vreodată, Kirk începe să se auto-preţuiască şi să-şi vadă altfel viitorul. Tocmai când prindea încredere în forţele proprii, Kirk face cunoştinţă cu părinţii fetei, nişte bogătaşi scorţoşi. Iar relaţia lor se termină la fel de brusc cum a început.

Cu „ajutorul” prietenilor săi, Kirk lansează atacuri de recucerire a inimii fetei, iar rezultatele sunt bineînţeles, ca şi încercările, hilare. În plus, Molly are un fost iubit căruia îi sare rapid ţandăra, iar Kirk are şi el o fostă iubită care nu suportă să-şi piardă iubitul călcat în picioare, de sub papuc... În fine, orice se poate întâmpla dacă te străduieşti îndeajuns de tare!

O comedie usoara, tipic americana. Nu are poate nimic in plus fata de celelalte comedii de acest gen. O fata frumoasa, un baiat mult mai putin aratos si un happy end. Are cateva faze comice si de cateva ori te amuzi teribil. Dar in afara de asta nu prea mult. Asa ca daca va decideti sa il vedeti...Vizionare placuta!

Clive Cussler: Aurul Incasilor

2010-05-13T13:08:00.000+03:00

Clive Cussler, marele maestru al romanului american de actiune si aventuri, a copilarit in Alhambra, California. A studiat la Colegiul Pasadena City timp de doi ani, dupa care s-a inrolat in trupele de Aviatie pe timpul Razboiului din Coreea, unde a lucrat ca mecanic de avion si inginer de zbor in cadrul Serviciului de Transport Aerian al Armatei.

Cussler a inceput sa scrie in 1965 si a publicat primul sau roman cu Dirk Pitt in 1973, intitulat THE MEDITERANEAN CAPER. Prima lucrarea de non-fictiune, THE SEA HUNTERS, a fost lansata in 1996. Datorita acestei lucrari, Consiliul Guvernatorilor Colegiului de Marina de la Universitatea de Stat din New York a considerat THE SEA HUNTERS a fi o teza de doctorat si i-a acordat lui Cussler titlul de Doctor in Filosofie in luna Mai a anului 1997. Romanele lui Clive Cussler sunt publicate in peste 40 de limbi straine in mai mult de 100 de tari, cititorii sai depasind cifra de 125 de milioane.

Un roman plin de aventura, adrenalina, rasturnari de situatie si multa actiune cum numai Cussler este in stare sa produca. Personajul principal este deja celebrul Dirk Pitt care ne va purta intr-o noua aventura incredibila. Este vorba despre o vanatoare de comori, mai exact de cautare unui imens tezaur care a apartinut incasilor.

Romanul debuteaza cu prezentarea locul si a timpului in care are loc disparitia celebrei comoare incase. Care au fost cauzele si circumstantele disparitiei acestei imense comoare. Cussler ne plimba in timp si ajungem in secolul XVI, perioada invaziilor europene in America de Sud.

Urmeaza apoi un salt in timp care ne va aduce in secolul XX si mai precis in anul 1998, in aceeasi zona, unde au loc sapaturi arheologice. O echipa de savanti americani fac sapaturi arheologice in zona Anzilor peruvieni. Datorita faptului ca doi dintre savanti au patruns intr-un put si timp de doua ore nu au mai dat nici un semn de viata, ceilalti componenti ai echipei au cerut ajutorul NUMA(National Underwater and Marine Agency). Au raspuns la apel Dirk Pitt si prietenul si colegul sau Al Giordino. Dupa ce sunt informati despre situatia existenta, cu ajutorul aparatelor sofisticate avute la indemana, Dirk se hotaraste sa coboare dupa cei doi savanti ramasi blocati in put. Insa dupa ce reuseste sa-i scoata la suprafata pe cei doi, Dirk este abandonat in put din cauza ca cei aflati la suprafata sunt rapiti de o banda de oamenii inarmati.

Cu chiu cu vai, Dirk reuseste sa iasa din put, mai mult datorita calitatilor sale de supravietuitor. Vazand dezastrul de la suprafata(elicopterul ciuruit, totul stricat si imprastiat), hotaraste sa plece in urmarire celorlalti. In timpul acesta ceilalti se deplaseza prin jungla, ajungand la orasul pierdut Pueblos de los Muertos. Aici aveau sa-l cunoasca pe Tupac Amaru(adoptase numele ultimului rege incas care fusese toturat si ucis de spanioli), conducatorul acestor teroristi. Dar distractia le este stricata de eroul nostru Pitt. Dupa ce reusise sa anihileze echipa de mercenari, se gandeau ca au reusit sa scape. Dar din pacate o noua echipa mai puternica a sosit si pericolul îi pandeste la tot pasul. Gloantele zburau peste tot, chiar si cateva mici proiectile care au distrus o buna parte din situl arheologic. Reusind sa fure un elicopter si cu mult noroc, in cele din urma eroii nostrii reusesc sa scape cu viata.

In timpul asta in Chicago, agentul David Gaskill facea un filaj asupra bine cunoscutului colectionar de artefacte sud-americane Adolphus Rummel. Rummel a fost intotdeauna cap de lista cu persoanele care colectionau obicte de arta antice fara sa le pese de provenienta lor. Acesta ascundea in casa Costumul de aur de la Tiapollo, dar pana sa faca rost de mandat, acesta dispare.

In celalalt plan al povestii se afla Joseph Zolar, anticar si colectionar fanatic de arta, impreuna cu fratii sai detineau un vast imperiu numit in secret Solpemachaco. Auzind de disparitia celei comoare incase, Pitt si Giordino au inceput sa cerceteze mai amanuntit aceasta situatie, dandu-si seama ca cei cu care se ciocnisera cautau acelasi lucru. Familia Zolar a fost cea care a furat Costumul lui Tiapollo. Acesta avea sa-i ajute sa descopere locul unde se afla comoara. Pentru asta au angajat doi experti in citirea indiciilor, familia Moore.

Neavand indicii foarte clare, decat ca este o insula cu niste caracteristici specifice situatia nu era tocmai roz. Fratii Zolar impreuna cu Moore au zburat timp de patru zile si deja un sentiment de descurajare si dezamagire au pus stapanire pe ei. In urmatoare zi spre surprinderea tuturor cele doua echipe de cautare s-au intalnit in zbor. Scopul era acelasi. Gasirea comorii pierdute. Incercand sa gaseasca raspunsuri, si analizand situatia, spre surprinderea tuturor, Dirk Pitt le da solutia fara o prea mare solicitare. Acum e timpul sa vada daca a avut dreptate.

Din fericire Pitt avea dreptate. Urmeaza o noua serie de intamplari care mai de care mai interesante, bineinteles cu Dirk Pitt in rolul principal, rol de erou. Comoare este gasita, iar familia Zolar este predata politiei si totul este bine cand se termina cu bine. Dar pentru a trai un sentiment frumos si o aventura nemaintalnita, cititi cartea!!!

Vezi Aurul Incasilor pe Elefant.ro

AER de carte la Cotroceni

2010-05-13T10:07:00.000+03:00

15 - 16 mai 2010

La Palat pe deal, va poftim la bal !

Targ de carte pe 15 - 16 mai 2010, Esplanada Palatului Cotroceni. Accesul se va face pe poarta vizitatori muzeu. Pret intrare : 3 lei.

Edituri : Humanitas, Rao, Herald, Curtea Veche, Ad Libri, Casa Radio, ICR, Vremea, Paralela 45, Ars Docendi, Igloo, Corint, Niculescu, Art, Monitorul Oficial, Universitatea din Bucuresti, Vinea, Vivaldi, Librariile Humanitas.

Enjoy!

Anne Holt: Eroare judicira

2010-05-08T10:54:00.000+03:00

In Norvegia, un serial killer se afla in libertate. Un ucigas in serie, de cea mai abjecta speta. Care sechestreaza copii si îi omoara intr-un mod ce nu poate fi detectat de politie, apoi le trimite corpul pe adresa mamelor, insotit de acest bilet infiorator: "Ai primit ceea ce ai meritat".

Emilie, de noua ani, si Kim, de cinci ani, au disparut. Ancheta îi este incredintata inspectorului principal Ingvar Stubo. In acelasi timp cu aceasta investigatie, Inger Johanne Vik, jurist, psiholog si ex-profiler a FBI-ului, incearca sa cerceteze un caz petrecut in urma cu patruzeci de ani, si in care se pare ca s-a comis o eroare judiciara. Ea este convinsa ca Aksel Seier, a fost condamnat pe nedrept, iar cand s-a constientizat lucrul acesta a fost eliberat fara prea multe explicatii si cazul a fost ingropat. Aksel a ales sa plece din tara si sa-si inceapa o noua viata in Statele Unite. Ce legatura exista intre aceste doua cazuri aparent diferite?

Ingvar Stubo, stiind ca un ajutor venit din afara este intotdeauna de bun augur, si cunoscand competenta lui Inger Vik, hotaraste sa îi ceara ajutorul in rezolvarea cazului. Fiind psiholog, Vik putea sa îi faca un profil psihologic criminalului. Sau cel putin asta spera Stubo. Din pacate Kim este gasit mort, in pivnita casei sale, impachetat si alaturi se afla un bilet cu mesajul "Ai primit ceea ce ai meritat". Dupa autopsie, medicii legisti nu reusesc sa descopere cauza mortii. Desi copilul era unul sanatos, el a murit pur si simplu. Fara vreo cauza clara. Cum este posibil?

Inger Vik pleaca in Statele Unite sa-l caute pe Aksel Seier si poate sa afle ce s-a intamplat in urma cu patruzeci de ani. In timpul asta in Norvegia, dispare un nou copil, o fetita pe nume Sarah de sase ani in momentul in care se ducea la bunica ei cu autobuzul. Ca de obicei a fost urcata in autobuz de mama sa, iar bunica o astepta ca de obicei, insa ea nu era in autobuz. Unde sa fi coborat? Nimeni nu a vazut nimic. Ce s-a intamplat de fapt?

Intrevederea cu Aksel Seier nu are efectul scontat de Vik. Poate de teama de a rascoli sentimente de mult uitate, acesta hotaraste sa fuga din calea ei. Vazand ca nu a rezolvat mare lucru, hotaraste sa se intoarca. In Norvegia, un curier este descoperit de politie cu un pachet suspect. Din pacate in pachet se afla corpul lui Sarah, alaturi de acelasi bilet binecunoscut. Criminalul se joaca cu mintile politistilor si starneste deja o panica uriasa in tara.

O noua victima este descoperita. De data asta in Tromso. Un bebelus de unsprezece luni este sufocat in propriul lui carucior. Din nou apare acelasi mesaj. Lucru care îi conduce spre acelasi criminal. Politia incearca sa creeze conexiuni intre familii. De ce au fost alese? Ce au in comun? Se aduna din ce in ce mai multe intrebari fara raspuns. Inger Vik isi continua investigatia despre condamnarea lui Aksel Seier. In timpul asta apare un tip, instabil psihic, care impresionat de modul de actionare al criminalului, incearca si el sa rapeasca un copil, plan care este insa esueaza si incurca vizibil politia din ancheta in curs de desfasurare.

Intr-un moment de liniste, unul dintre medicii legisti analizand niste scrieri mai vechi isi da seama care ar fi arma crimei. Un mod diabolic si eficient. Aproape crima perfecta. In momentul in care afla, Stubo isi da seama ca este cineva care are sau a avut legaturi cu familiile indoliate. Si incepe sa viziteze si sa puna intrebari tuturor celor aflati pe lista. Si dupa o investigatie mai amanuntita are si un suspect principal.

Il va gasi, il va prinde si va reusi sa rezolve un caz care a fost poate unul dintre cele mai incurcate din cariera sa de politist. Cine este acesta si ce legatura este intre el si Aksel Seier, o sa aflati doar daca cititi cartea. Lucru pe care il recomand.

O carte senzationala, unde deseori realitatea se intersecteaza cu fictiunea. O carte inspirata dintr-un caz real, scrisa de regina romanului politist norvegian, nimeni alta decat Anne Holt, fost ministru al justitiei, procuror si avocat. Asa ca merita!

Vezi Eroare judiciara pe Elefant.ro

Date Night

2010-04-27T20:51:00.000+03:00

Claire si Phil Foster sunt un cuplu casatorit din New York, care are o casa frumoasa, doi copii reusiti si o viata de familie normala. Intrigati de divortul celor mai buni prieteni ai lor, care pareau pana nu demult un cuplu perfect, exasperati de monotonia din propriile existente si constienti de faptul ca inclusiv iesirile saptamanale in oras la o cina romantica si la un film s-au transformat in rutina, Claire si Phil Foster decid sa actioneze pentru a reaprinde scanteia pasiunii dintre ei. In timp ce iau masa la un restaurant monden din Manhattan, cei doi soti sunt confundati cu alte persoane si se trezesc implicati intr-o aventura plina de pericole, dar si de adrenalina. Incercand sa scape de un taximetrist nebun, de un cap al mafiei locale si de doi politisti corupti, Claire si Phil Foster isi reamintesc motivele pentru care functioneaza atat de bine impreuna ca si cuplu.

O idee cam gălăgioasă pe alocuri, comedia regizată de Shawn Levy poate fi o excelentă alegere pentru o ieşire în doi în weekend. Ele vor suspina la una dintre cele mai romantice scene văzute vreodată într-o comedie (şi, poate, la apariţiile lui Mark Wahlberg), iar ei vor scrâşni din dinţi la distrugerea unui arătos Audi R8, deci categoric "întâlnirea" are câte o "surpriză" pentru toată lumea.

Camilla Läckberg: Prinţesa gheţurilor

2010-04-23T19:57:00.000+03:00

Linistea micului orasel pitoresc Fjallbacka, aflat undeva intr-o insula din arhipelagul suedez, este spulberata in momentul in care frumoasa Alexandra este gasita dupa mai multe zile moarta, in cada. Trupul ei inghetat si-a pastrat tot farmecul: chiar si asa, Alexandra pare a fi o "printesa a gheturilor".

Personajul principal este insa Erica Falck, o scriitoare de biografii, care acum - dupa moartea parintilor - s-a retras temporar pe taramul natal, ca sa scrie o noua carte. Ea este cea care o descopera pe Alexandra, fosta prietena din copilarir. Erica este rugata de familia Alexandrei sa scrie un articol in memoria acesteia. Si cum cele doua prietene nu se mai intalnisera de 25 ani, Erica are nevoie sa-i cunoasca pe cei care i-au fost apropiati Alexandrei, pentru a mai afla cateva lucruri despre ea si a-i putea face un portret. Astfel Erica face o ancheta in paralel de cea facuta de autoritati.

Desi intial se crezuse ca Alexandra si-a luat viata, dupa autopsie concluzia este ca ea a fost ucisa, dupa ce in prealabil a fost sedata, aflandu-se ca in momentul mortii era insarcinata. Astfel urmeaza o investigatie ampla coordonata de comisarul Bertil Mellberg si de un bun prieten din copilarie al Ericai, Patrick Hedstrom. Comisarul se credea mare investigator si credea ca aceasta crima este sansa lui de a se intoarce intr-o sectie din Goteborg, astfel ca greutatea rezolvarii cazului a cazut pe umerii lui Patrick si a celorlati din sectie. Primul pe lista de suspecti a fost Anders Nilson un pictor alcoolist care era prieten din copilarie cu Alexandra si care avea relatii intime cu ea. Dar din dovezile stranse s-a aflat ca nu el era tatal copilului si ca nu avea cum sa fie criminalul.

Acesta din urma, dandu-si seama ca fara Alex viata lui nu are nici un sens isi ia viata, spanzurandu-se in apartamentul sau, dupa ce in prealabi isi distruse toate tablourile existente in camera. Initial s-a crezut ca este o noua crima, deoarece mama acestuia Vera, a ascuns biletul de adio. S-a incercat sa se faca conexiuni intre cele doua crime. Dar in cele din urma Patrick a aflat ca Anders a ales sa isi puna capat zilelor.

Se afla si cine este tatal copilului. Este Dan, prima iubire a Ericai. Aceasta dand dovada de adevarate calitati de detectiv, reuseste sa afle ca acesta si Alexandra aveau o aventura. Si cu pretul de a-i distruge casnicia, Erica il convinge pe Dan sa marturiseasca politiei adevarul, stiind totusi ca acesta nu a savarsit odioasa crima.

Patrick tot incercand sa rezolve cazul, se leaga de cele mai marunte lucruri si spre surprinderea lui afla secrete din cele mai adanci. Nimic nu este asa cum pare. In spatele usilor inchise e cu totul o alta lume. Mai rea si mai perversa decat ne putem noi imagina. Si cu ajutorul acestor secrete reuseste in cele din urma sa afle cine este criminalul si deasemenea raspunsul la multe alte intrebari.

Daca vreti sa aflati restul povesti si detaliile existente in ea, nu va pot incuraja decat sa o cititi. Nu aveti de ce sa regretati. O carte scrisa exemplar, care te tine cu sufletul la gura de la inceput pana la sfarsit. Un stil de a scrie unicat, in care in nici un moment nu poti sa iti dai seama ce va urma, cum va urma si ce se va intampla. Un stil misterios care te prinde si in veci nu-ti va mai da drumul. Dupa ce o sa cititi aceasta carte abia o sa asteptati sa apara urmatoarea. Garantez!!!

Vezi Printesa gheturilor pe Elefant.ro

Biblioteca Vie

2010-04-19T17:22:00.000+03:00

Asociatiatia ART Fusion organizeaza Biblioteca Vie in perioada Aprilie – Mai, in 10 orase din Romania in cadrul "Lunii cartilor vii". Alaturi de 9 organizatii partenere, Asociatia ART Fusion va propune cititorilor romani sa rasfoiasca cele mai controversate carti vii ale momentului.

Biblioteca vie se deschide in Bucuresti in perioada 20 – 22 aprilie intre orele 17.30 – 21.00 si pe 23 aprilie intre orele 15.30 – 18.00 la Centrul National al Dansului Bucuresti, din B-dul Nicolae Balcescu nr. 2, Cladirea TNB, etajul 3. Luna Cartilor Vii se organizeaza in alte 9 orase: Timisoara, Arad, Targu Mures, Miercurea Ciuc, Craiova, Bacau, Tulcea, Piatra Neamt, Medias.
Zeci de CARTI VII va asteapta sa veniti intr-un numar cat mai mare sa intrati in dialog cu ele si sa le cunoasteti povestile care se ascund in paginile lor. Poti gasi titluri diverse in biblioteca vie: puscariasul, feminista, gunoierul, corporatistul. Oare sunt ei asa cum ii caracterizam noi?
Ce este Biblioteca vie?

Biblioteca vie functioneaza ca o biblioteca obisnuita - cititorii vin si imprumuta carti pentru o perioada limitata de timp. Dupa ce au "citit" cartile, le returneaza in biblioteca. Exista insa un aspect important. Cartile din biblioteca vie sunt oameni reprezentand grupuri care se confrunta, sau se pot confrunta cu prejudecati sau stereotipuri (de gen, varsta, etnie, rasa, religie etc.).
Prin acest proiect, Biblioteca Vie isi propune sa promoveze respectul pentru drepturile omului si demnitatea umana, sa atraga atentia asupra diversitatii in toate formele ei, sa stimuleze dialogul intre oameni.

In club

2010-04-18T13:56:00.000+03:00

A venit sambata. Poate cea mai asteptata zi din saptamana, si nu neaparat ziua, ci seara. Asa ca e noapte de club. Cum pot sa-si petreaca locuitorii capitalei mai bine o seara de sambata decat in club. Asa ca trebuia sa intru si eu in randul lumii. Desi nu sunt un mare fan al cluburi, mai le trec pragul asa odata la cateva saptamani, asa de intretinere.

Asa ca am hotarat ca sambata asta trebuie, si am facut-o. Am ales Regie de data asta. Dupa ce ne-am rafuit putin cu niste caini prin campus, am hotarat sa petrecem seara in Blue Night. Auzisem lucruri frumoase despre el, iar faptul ca intrarea era libera a cantarit destul de mult. Pentru ca eu gandesc ca decat sa dau pe intrare 10-20 lei, nu mai bine banii astia îi dau pe ceva de baut. Dar in fine. Speranta unei atmosfere senzationale a disparut aproape imediat, asa ca am hotarat sa nu ma agit prea mult, sa iau loc cu berica in fata si sa observ. Lucru pe care l-am facut toata noaptea. Nu a fost rau.

Mai fac acest lucru din cand in cand si nu e rau. Sa va spun ce am observat. Nu o sa fac o clasificare a persoanelor care vin in club, pentru ca imi este teama ca o sa uit pe cineva si o sa se supere. Asa ca doar o sa amintesc ce am vazut eu. E o parere pur personala.

Sa incepem cu mine. Categoria oamenilor care îsi gasesc un loc cat mai bine situat, cu o sticla de ceva in fata si care observa, se uita, analizeaza, si in principal rade de ceilalti, desi nu e cu nimic mai breaz decat restul.

Mai sunt cei care vin la club ca la film. Isi iau o masa cat mai aproape de animatoare, ceva de baut si casca gura ca la cinematograf. Mai le trebuie doar popcorn-ul si ochelarii 3D. Ca am vazut ca îi cam usturau ochii. Bineinteles ca mai fac si pauze in care se duc la baie, unde stau cam multisor(oare de ce?).

De asemenea sunt gastile de baieti, care vin cat mai multi, au masa plina de bauturi fine(mai mult sau mai putin) si asteapta sa le pice ceva. Vazand ca in cele din urma nu e nimic, se apuca de dans prin jurul mesei ca doar de aia au venit in club. Ce daca pleaca cu mana goala.

O categorie aparte este "petrecaretul". Acel individ care de cand vine in club se distreaza. Danseaza, urla, face atmosfera. Chiar daca nu e nimeni pe ring el danseaza, face figuri, incearca scheme si in cele din urma lumea se ia dupa el si intr-un final se face o atmosfera mai placuta, mai de club asa.

Cel care vine cu prietena in club e un individ distinct. El este plictisit, fara chef de viata. Mai sta jos, mai bea, mai danseaza. Si nu in ultimul rand mai arunca cate un ochi la animatoare. Desi fetele se supara pe noi, noua barbatilor ne place arta. Iar dansul este o arta, si dansatoarea o artista. Asa ca noi nu ne uitam ca ne place fata, sau ne gandim la cine stie ce, ci doar admiram o opera de arta.

Desigur ca mai sunt si alte categorii, dar nu le mai amintesc acum. Iar unele dintre ele se gasesc in fiecare club, in fiecare seara(cocalari, pitipoance, si bineinteles cei care poarta ochelari in club:)

Cam asta am avut de spus. A fost o seara interesanta, ca fiecare seara petrecuta in club. Va doresc tuturor distractie cat mai placuta, data viitoare in club(acum din pacate reincepe saptamana, si din nou la munca:))

ASID StudBook: Carti cu reduceri mari!

2010-04-15T15:25:00.000+03:00

Asociatia Studentilor la Istorie Dacia (ASID) si Facultatea de Istorie organizeaza in perioada 19-21 aprilie 2010 ASID StudBook in holul Facultatii de Istorie(parter) .

ASID StudBook este un targ de carte dedicat mediului studentesc in care edituri de renume vor oferi cititorilor reduceri de preturi cuprinse intre 10% si 70%.

Editurile prezente la ASID StudBook sunt: Humanitas, Editura Universitatii din Bucuresti, Tritonic, Curtea Veche, Rao, Editura Didactica si Pedagogica, MeteorPress, Light Publishing. Clientii fiecarei edituri prezente la targ vor primi un talon pentru Tombola targului.
Programul de vizitare este urmatorul: luni – miercuri, intre orele 9.00 si 17.00. Intrarea este libera.

Domnule conducator auto

2010-04-14T19:02:00.000+03:00

Sa fii sofer in zilele noastre, si mai ales in Bucuresti este o adevarata aventura. Am si eu carnet ca majoritatea dintre noi probabil. Si desi locurile de parcare sunt ca si inexistente, iar masinile in fiecare zi din ce in ce mai multe, totusi acest lucru nu este o scuza sa parcam pe unde ne trece prin cap. Am vazut ca in ultimul timp cei din primarie au inceput sa mai ridice din masinile parcate neregulamentar, lucru care mi se pare foarte bine.

Dar sunt cativa dintre noi, carora nu prea le pasa. Ce daca il blochez pe cutare, sau daca blochez iesirea unui garaj sau chiar o artera mai ingusta. Smecherasii care cum au facut 18 ani si au primit masini de la parinti si carnetele de conducere cadou, fac doar ce vor ei.

In cele ce urmeaza va voi arata ce a facut un om care s-a cam saturat sa tot fie blocat, desi semnele sunt evidente:

Mi s-a parut absolut genial. Ce ridicat de stergatoare, asta da atentionare, ca sa îi spun asa.

Asa ca aveti grija unde parcati data viitoare :))

Sherlock Holmes

2010-04-12T20:21:00.000+03:00

Sherlock Holmes şi-a construit reputaţia dezlegând cele mai încâlcite enigme. Cu ajutorul doctorului John Watson, colaboratorul său de încredere, renumitul “detectiv consultant” a devenit indispensabil pentru descoperirea infractorilor de orice fel, bazându-se fie pe puterea sa de observaţie, pe deducţia sa infailibilă, fie, la nevoie, pe forţa pumnului.
Dar acum, deasupra Londrei se adună norii unei ameninţări cu care Holmes nu s-a mai confruntat până acum…dar pe care abia o aşteaptă.

După un şir lung de crime violente de tip ritual, Holmes şi Watson sosesc la timp pentru a o salva pe ultima lui victimă şi pentru a-l prinde pe ucigaş: recidivistul Lord Blackwood. În timp ce se apropie data osândei sale prin spânzurătoare, Blackwood—care îi terorizase pe colegii de puşcărie şi totodată pe gardieni cu puterea sa de a stârni şi folosi forţele răului—îl previne pe Holmes că moartea nu va avea nicio putere asupra sa, iar după cum se va vedea, execuţia va eşua conform planurilor lui Blackwood.

Iar atunci când Blackwood pare a-şi fi dus la bun sfârşit toate ameninţările, aparenta sa reînviere seamănă panică în Londra şi confuzie în rândul celor de la Scotland Yard. Dar pentru Holmes, acest joc este doar o nouă provocare.

Portretizându-l pe cel mai faimos erou al lui Sir Arthur Conan Doyle, Robert Downey Jr. îl interpretează pe legendarul detectiv, Sherlock Holmes. Dovedind abilităţi de luptă la fel de puternice ca şi renumita sa inteligenţă, Holmes uzează de cele mai ingenioase metode pentru a descâlci iţele unui caz extrem de complicat, călătorind acolo unde nu i-ar fi trecut nimănui prin minte, pentru a găsi ceea ce alţii nici măcar nu şi-au imaginat vreodată.

Fiind un mare fan al lui Sherlock Holmes, si implicit al lui Sir Arthur Conan Doyle, am asteptat nerabdator acest film. Si, din fericire a meritat asteptarea. Desi atunci cand am privit trailerul nu am fost foarte incantat, intregul m-a contrazis. Mi se parea ca s-a folosit cam multa violenta, ca s-a pus cam mult accent pe partea fizica. Din scrierile lui Doyle, Sherlock Holmes era un detectiv care lucra foarte mult cu mintea, un personaj foarte inteligent. Dar trebuie sa recunosc ca in mare filmul a fost realizat destul de bine.

Un alt semn de intrebare pe care mi l-am pus, a fost alegerea lui Robert Downey Jr. pentru rolul principal. Eu il vedeam pe Holmes mai in varsta, oricum diferit de ceea ce este Downey Jr. Din nou m-am inselat si din nou regizorul a ales impecabil. Cel putin dupa parerea mea. Si ceea ce ma incanta mai mult este faptul ca probabil va exista o continuare, deoarece finalul asta lasa sa se inteleaga.

Nota pe care o pot da filmului este undeva intre 8.5 si 9. Poate sunt subiectiv dar asta e parerea mea. Tot ce va pot sfatui este sa il urmariti, este un film care merita si o sa va placa, chiar daca nu sunteti fan al acestui gen. Va asigur.

Dupa Pasti

2010-04-10T12:58:00.000+03:00

Nu stiu voi cum va simtiti, dar eu am o stare de apatie iesita din comun. O fi de vina vremea, astenia de primavara sau poate doar lenea care ma cuprinde cam 12 luni pe an.

Iata ca a trecut si Pastele. Acum la o saptamana dupa Pasti, inca ne aflam intr-o stare de revenire. De ce? Pentru ca la noi, Pastele este un motiv de bucurie si de sarbatoare ca nicaieri in lume. Si ce facem ca sa-l sarbatorim asa cum se cuvine? Mergem in hipermaketuri umplem 2,3 caruturi cu de toate si apoi, majoritatea dintre noi ajungem cel putin la urgente. Sa nu mai punem la socoteala tonele de mancare care se arunca, si bineinteles maldarele de gunoaie care raman in urma la "iarba verde". Pentru ca noi sutem un popor civilizat. Dar ce ne spunem, "lasa ma ca doar odata pe an e Pastele". Eu zic ca e suficient.

Si apoi ne miram cum de ne ingrasam. Cum copii nostrii sunt supraponderali de la varste fragede. Pai daca ne indopam cu toate prostiile. Dar nu avem ce face, asa suntem noi si asa vom ramane indiferent ce se intampla. Pot sa treaca milenii. "Traditia" ramane.

Totusi sunt bucuros ca a venit primavara. A fost o iarna cam lunga si grea, si cu totii asteptam vara, caldura si bineinteles marea/muntele.
Dar eu m-ai am un motiv de bucurie ca s-a sfarsit iarna. Si anume ca vor disparea(asa sper) din picioarele domnisoarelor acele cizme de cauciuc inflorite, colorate, pe scurt disgratioase. Or fi fost ele bune atunci cand era apa multa in capitala, dar totusi. Mie unul mi se par oribile si nu m-as incalta cu asa ceva chit ca ma fac leoarca la picioare. Dar gusturile nu se discuta.

Desi pentru cei care le-au vandut a fost o afacere extraordinara. Le-au cumparat probabil cu 10-20 de lei, le-au imprimat, colorat si le-au vandut cu peste 100 de lei, in unele locuri chiar 200. Asa se fac bani in Romania. Tre sa fii destept si oportunist.

Asa ca dragilor, bucurati-va de primavara, de soare, de plimbari.

Michael Palmer: A cincea fiola

2010-03-25T21:46:00.000+02:00

Te-ai intrebat vreodata de unde vin organele donate? Ce ar fi daca, in momentul in care iti faci niste analize de sange, laboratorul mai preleva o fiola, fara stirea ta? Aceasta fiola este trimisa la un laborator care stocheaza informatia si, daca esti donatorul compatibil cu cineva bogat si influent care are nevoie de un organ, atunci ar fi mai bine sa te ascunzi!
Uite cateva intrebari la care in mod sigur nu te-ai gandit niciodata, dar care pot fi atat de importante in viata ta.

O studenta la medicina din Boston, un detectiv particular din Chicago si un savant din Camerun- trei vieti care nu au nimic in comun, dar care aveau sa devina legate pentru totdeauna. Trei vieti unite pentru totdeauna de o fiola de sange - a cincea fiola.

Actiunea noastra incepe cu autopsia cadavrului unui tanar mort intr-un accident de masina. Pana aici nimic ciudat, dar se descopera ca tanarul ar fi donat maduva osoasa in urma cu cateva zile. Pentru a descoperi mai multe, Alice Gustafson(antropolog medical care se ocupa de controlul traficului de organe) il angajeaza pe detectivul Ben Callahan sa investigheze decesul tanarului.

In timpul acesta la Boston, Natalie Reyes o studenta la medicina, cazuta in dizgratia decanului dupa o cearta la spital, este trimisa de mentorul ei Doug Berenger sa prezinte o lucrare stiintifica la Rio de Janeiro. Lucrare care ar fi putut sa îi salveze cariera. Ajunsa in Rio, ea este rapita de un taximetrist. Incercand sa scape este impuscata in spate si se trezeste dupa cateva zile de spitalizare fara un plaman.

La 6000 de kilometri distanta, un savant genial, Joe Anson, este pe cale sa descopere un ser care ar putea salva milioane de vieti. O singura piedica exista, si anume o boala pulmonara fatala, care îi ameninta serios viata si implicit cercetarile. Colega sa, Elisabeth St. Pierre, care lucreaza pentru compania Whitestone, incearca sa-l convinga pe acesta sa le cedeze lor drepturile asupra medicamentului. Vazand ca starea lui se agraveaza, impreuna cu o asistenta pun la cale un plan prin care il drogheaza, facandu-l sa ajunga intr-o stare critica, unde numai transplatul este solutia. Transplatul se face la o clinica din India si este un real succes.

Ben Callahan isi continua investigatiile si afla ca compania Whitestone recolta pe langa cele patru fiole normale de analize, o a cincea care era trimisa la un laborator secret. Aici este creata o baza de date cu pacienti potentiali donatori de organe, a caror compatibilitate ar fi utila in cazul in care cineva din randul Gardienilor ar fi avut nevoie de vreun transplant. Gardienii sunt o societate secreta in care erau incluse cateva elite mondiale. In randul Gardienilor, intrau doar acele persoane care aveau potential incomensorabil pentru omenire.

Natalie este hotarata sa afle ce s-a intamplat cu adevarat in Brazilia, si atunci se hotaraste sa faca o noua calatorie acolo. Mergand pe sirul intamplarilor, afla lucruri care o ingrozesc, si intr-un tarziu investigatia ei se va uni cu cea a lui Ben Callahan. Cei doi vor porni hotarati sa descopere adevarul. Natalie va avea un soc cand va afla ca de fapt "mentorul" era unul dintre Gardieni si ca "conferinta" de la Rio era un pretext pentru a se putea preleva plamanul necesar pentru savantul Joe Anson.

In cele din urma cei doi reusesc sa demascheze activitatea Gardienilor si cu ajutorul politiei militare braziliene sa lichideze aceasta societate secreta. Finalul este unul neasteptat, intre Natalie si Ben se infiripa ceva, iar savantul Anson pune la cale un plan sinucidere, pentru ca Natalie sa-si poata "primi" inapoi plamanul.

O carte interesanta, din care putem invata multe. Merita citita, are o actiune alerta care ne tine concentrati pe toata durata cartii. Si poate dupa ce o citim, vom fi mai atenti cand mai facem analize. Pentru ca, cine stie???

The Spy Next Door

2010-03-16T21:17:00.000+02:00

Bob Ho ( Jackie Chan) este un super agent CIA sub acoperire, care de-a lungul timpului a reuşit să doboare numeroşi dictatori, terorişti şi chiar imperii malefice, asta până când s-a lovit de cea mai complicată misiune a carierei sale: să fie babysitter.

Înainte ca Gillian (Amber Valleta) să-i devină soţie devotată, Bob mai are de îndeplinit o singură misiune, respectiv să câştige prin orice mijloace încrederea celor trei copii ai iubitei sale.

Imediat ce Gillian află că trebuie să plece într-o deplasare, Bob profită de ocazie şi se oferă să ţină loc de babysitter micuţilor, pe care abia aşteaptă să-i impresioneze. Atunci când unul dintre copii descarcă din greşeală de pe Internet un cod secret, Bob este nevoit să se confrunte cu cel mai mare duşman al său, un terorist rus care abia aşteaptă să pornească pe urmele lui. Acum Bob trebuie să jongleze cu măiestrie între rolul său de spion şi cel de viitor tată vitreg al copiilor, în cea mai solicitantă misiune a carierei sale!

Maestrul Jackie Chan loveşte din nou, de această dată nu doar prin arte marţiale, dar şi prin porţii sănătoase de râs. E uşor să fii spion; problemele apar atunci când trebuie să fii babysitter...

Nu pot spune ca m-a incantat. Dar nici nu m-a lasat indiferent. Un film simpatic, dragut, un film tipic pentru o seara cu familia. O comedie usor de digerat, tipica pentru Jackie Chan. Desi se vede ca a imbatranit, tot mai are dexteritate si ce e al alui e al lui. Un film care merita vazut, desi nu neaparat la cinema. De la mine ia nota 8. E suficient.

Enjoy!

Valerio Massimo Manfredi: Alexandru cel Mare Volumul 3: Capatul Lumii

2010-03-14T10:15:00.000+02:00

Cel de-al treilea volum debuteaza cu marsul de intoarcere a armatei macedonene de la Templul lui Amon spre malul Nilului, la Memphis. Aici o revede pe Barsines, si in aceeasi are loc o noua tentativa de asasinat, incercata chiar de fiul mai mare al lui Barsines, Eteocles. Din dragoste pentru Barsines, Alexandru nu-l omoara pe baiat, ci îi da voie sa plece.

Armata macedoneana isi urmeaza marsul spre inima Asiei, trecand prin Palestina, Fenicicia, oprindu-se in cele din urma la Tyr. Aici regele a adus un sacrificiu lui Hercule Melqart si a hotarat, ca sa-si mai distreze oamenii, sa organizeze spectacole de teatru si intreceri sportive.

Aflara ca regele persan strange o armata mult mai mare decat data trecuta, si ca va astepta armata macedonena undeva in cam deschis pentru a-si valorifica superioritatea. Alexandru a trimis inainte cateva detasamente conduse de Hefestion si alaturi de amiralul Nearchos, au atacat garnizoanele persane de pe malulul Eufratului. Desi la inceput au opus rezistenta, persanii s-au retras arzand tot ce gasesc in cale. Mesajul transmis de Darius lui Alexandru era foarte clar. Si Alexandru nu a intarziat sa raspunda.

Dupa sase zile de mars au ajuns in apropierea armatei persane. Pe malul Tigrului. Regele Darius a ales ca loc de batalie un teren perfect neted, pentru a pune in valoare masinariile puternice de lupta. Dar Alexandru, din nou dand dovada de o cunoastere strategica uluitoare, imparte sarcinile printre generalii sai ca nimeni altul. Batalia a fost incredibil de grea si au fost momente in care fiecare dintre cele doua parti puteu castiga, dar macedonenii in frunte cu viteazul lor rege au reusit prin dorinta si inteligenta sa contracareze dusmanul si in cele din urma sa invinga. Darius a reusit din nou sa scape nevatamat si sa fuga. Dar orice razboi are si victime colaterale, iar in acest caz acestea au fost Barsines si fiul sau Etocles.

Continuara marsul, mergand spre Babilonia.Uimit de minunatiile de aici, Alexandru a hotarat sa ramana un timp aici, pana se va hotara ce se va intmpla mai departe. Pornira din nou la drum cand toamna era pe terminate, si dupa cateva zile de mers zarira in departare orasul Susa si Alexandru isi amintea de copilarie si de minunatele povesti pe care le auzea despre acest minunat oras.

De aici armata s-a impartiti in doua: generalul Parmeion conducea grosul armatei, in timp ce Alexandru pornea impreuna cu detasamentele de cavalerie usoara, cu trupele de asalt si cu agrienii pe drumul ingust de munte care ducea direct la Persepolis, capitala imperiului. Dupa multe peripetii si luptele grele prin trecatorile din munti, ajung in cele din urma la Persepolis. Dar sunt intampinati de cativa prizonieri greci care au fost torturati si desfigurati. Vazand si auzind asta, Alexandru ia o hotarare impulsiva lasand cetatea armatei, care jefuieste, omoara si distruge tot ce intalneste in cale.

Au ramas la Persepolis o perioada lunga, bucurandu-se de bogatiile orasului, de frumusetea femeilor de aici, de minunatiile intalnite. Dar Alexandru stia ca atata timp cat capitala imperiului va sta in picioare pericolul ca Darius sa se intoarca cu o armata si mai mare era iminent. Si astfel inainte de a pleca, sub pretextul unui ultim banchet, uluitorul palat regal, o minunatie arhitecturala este ars din temelii, uluind si suparand multa lume.

Armata porni spre sfarsitul primaverii si se indrepta spre nord. Pe cand se aflau pe podisul Mediei, primesc vesti cum ca regele Darius se afla la Ecbatana unde incearca sa adune o noua armata. Dar din pacate cand ajunsera la Ecbatana, Darius plecase cu tezaurul si cu armata. Au continuat marsul in cautarea regelui persan. Aveau sa-l gaseasca abandonat intr-o trecatoare din muntii Hicarniei, omorat. Alexandru trist si dezamagit, a jurat ca il va razbuna cu orice pret. Nu aceasta este o moarte demna de un rege. Ucis miseleste de cei in care se credea.

Si astfel Alexandru a plecat in urmarirea ucigasilor regelui persan. Ajunge la Zadracarta, unde îi gaseste pe curtenii regelui Darius si pe fiica sa, printesa Statira. Uimit de frumusetea ei, se hotaraste sa o ia de sotie si astfel sa poata fi numit Marele Rege, nu doar prin puterea armelor. Dar din acest moment incep problemele pentru Alexandru. Fiind catalogat ca Marele Rege, incepe sa se imbrace ca persanii, iar in sanul armatei sale incep sa existe anumite discutii. Soldatii nu-l mai privesc cu acceasi ochi.

Armata isi continua marsul spre Asia interioara, si va da piept cu o armata condusa de doi satrapi persani rasculati. Vor reusi sa le respinga atacul, cu ajutorul persanilor incadrati in armata macedoneana. Dar din nou se nasc discutii. Soldatii macedoneni se simt exclusi. Acest lucru s-a transformat din pacate intr-un complot pentru uciderea regelui. Acest complot a fost descoperit de catre Kybelinos, un pusti din armata. Dar ceea ce l-a mahnit mai tare pe rege este ca Filotas, unul dintre prietenii sai si comandantul armatei stia de acest lucru si nu l-a avertizat. Si din pacate acesta a fost condamnat si executat. Si pentru a evita o problema si mai mare, regele a pus pe ascuns sa fie asasinat si generalul Parmeion, tatal lui Filotas.

Dupa aceste momente mai putin placute, si dupa ce Alexandru i-a jelit atat pe Filotas cat si pe Parmeion, s-a plecat din nou la drum. Au traversat campii, podisuri, munti pana cand au ajuns in tara scitilor. Aici a urmat o scurta lupta cu scitii, din nou folosind o tactica ingenioasa, a reusit sa-i infranga pe acestia chiar pe terenul lor, unde acestia se simteau ca pestele in apa.

Urmeaza o expeditie spre Sogdiana, unde avea de cucerit o cetate aflata pe un cuib de vultur total inaccesibil. Dar cu o ingenuozitate iesita din comun si de aceasta data reuseste sa cucereasca si aceasta cetate. Si ca sa intareasca si mai mult aliante, o cere de sotie pe fiica satrapului, Roxana.

Dupa inca o tentativa esuata de asasinat impotriva regelui. Armata a continuat marsul spre India. Luptele cu cetatile de aici au fost incredibil de dificile, au pierdut multi soldati. Dintre toate batalia cu razboinici din Mali îi putea fi fatala regelui. A fost ranit foarte serios si a fost salvat de cainele sau, acesta dandu-si viata pentru stapanul sau. A fost o perioada foarte grea, Alexandru a gravitat de multe ori intre viata si moarte, dar in cele din urma si-a revenit.

Armata s-a intors intai la Persepolis, apoi la Susa. Aici Alexandru a hotarat ca toti macedonenii sa ia de sotie cate o localnica. Ca sa-si intareasca puterea de Mare Rege, Alexandru s-a casatorit cu ambele surori ale Statirei. Au urmat cateva operatiuni prin care a pedepsit pe aceia care au facut nelegiuri, chiar daca erau macedoneni, greci sau persani. Fara diferente.

Alexandru mai primeste o lovitura, in momentul in care prietenul si fratele sau de cruce, Hefeiston este gasit mort. Dar pe la inceputul verii, se produce inevitabilul, Alexandru se imbolnaveste si cu toate remediile si incercarile doctorului, acesta moare, lasand un imperiu imens fara carmuitor si lumea fara un idol.

In epilog aflam ca imensul imperiu creat de Alexandru s-a destramat aproape imediat. Ca prietenii lui s-au certat, luptat si chiar ucis pentru putina putere. Ca doar el era singurul care putea sa îi tina uniti si ca din pacate tot efortul a fost in cele din urma in van.

O carte scrisa admirabil. O adevarata placere a fost aceasta lectura. Cu putina dezamagire ca s-a terminat. Manfredi reuseste sa capteze atentia cititorului, sa te faca sa te simti parte a actiunii. M-am simtit parca faceam parte din armata macedoneana, parca am luptat cot la cot cu ei. M-am bucurat la succese, m-am intristat la momentele mai putin placute. Este o carte pe care fiecare din noi trebuie sa o citim, si ar fi ideal daca am citi-o la o varsta cat mai frageda, deoarece aceasta carte te poate impulsiona si iti da o incredere si o motivatie incredibila. Nimic nu este imposibil, daca crezi in acel lucru cu toata fiinta ta.

De multe ori ma intreb, chiar a existat un om care sa faca toate aceste lucruri. Sau a fost un zeu. Cine stie?

Vezi Alexandru cel Mare pe Elefant.ro

Kilipirim editia a X-a

2010-03-09T21:54:00.000+02:00

12 - 21 martie 2010, Galeria Dalles

In perioada 12 - 21 Martie 2010, Galeria Dalles îşi deschide porţile pentru cea de-a X-a ediţie a Târgului de carte, muzică, film şi antichităţi Kilipirim. Ediţia din anul acesta vine cu o ofertă îmbunătăţită de carte românească, carte de import, produse audio-video, obiecte de anticariat şi numismatică.

Discount-urile pornesc de la 30% şi pot ajunge până la 70%, spre deliciul iubitorilor de cultură. Târgul este pregătit cu ediţii de colecţie, muzică bună, fotografii din secolul al XIX-lea, antichităţi, dar şi cu jocuri logice şi cărţi pentru cei mici. O prezenţă inedită o constituie primul e-book reader comercializat în România care încorporează o bibliotecă electronică în limba română. Cumpărătorii vor primi cadou un card de memorie ce conţine 101 cărţi fundamentale ale literaturii române.

Intrarea publicului este libera.

Percy Jackson & the Olympians: The Lightning Thief

2010-03-07T22:48:00.000+02:00

Percy (apelativ familiar de la Perseu!) Jackson este nimeni altul decât fiul celebrului Poseidon, zeul mărilor. Afland ca este fiul zeului marii Poseidon si al muritoarei Sally, Percy Jackson porneste intr-o calatorie plina de aventuri pe tot teritoriul modern al Statelor Unite ale Americii cu scopul de a-si salva mama si de a preveni izbucnirea unui razboi devastator intre zeii din Olimp. Fiind acuzat pe nedrept de furtul tridentului cu fulgere al lui Zeus, tanarul Percy Jackson trebuie sa il captureze pe adevaratul hot pentru a-si dovedi nevinovatia, fiind ajutat in incercarile sale de catre un satir pe nume Grover Underwood, care ii este cel mai bun prieten deoarece, desi a trecut de varsta de 30 de ani, are mintea unui copil de 16 ani.

Un film foarte interesant, desi am auzit comentarii rautacioase la adresa lui, cum ca si-ar bate joc de mitologia greceasca. Dar eu nu cred asta. E o adaptare moderna a mitologiei grecesti, o transpunere in viata actuala cu bunele si rele existente. Un film care merita vizionat, la care nu ai cum sa te plictisesti si unde nici nu simti cum trece timpul. Daca ar fi sa-i dau o nota pe o scara de la 1 la 10 ar fi undeva intre 8,5 si 9. Dar asta este doar parerea mea.

Totusi la sfarsit, dupa ce il vizionezi, stai si te gandesti cum ar fi ca intr-o zi sa aflam ca defapt suntem semizei. E doar de domeniul fantasticului? Oare? ;)

Nicholas Sparks: Jurnalul unei iubiri

2010-03-06T15:53:00.000+02:00

Nicholas Sparks este la momentul actual probabil cel mai important scriitor de romane de dragoste. Dar in romanele sale dragostea nu este siropoasa, nu ai un sentiment de plictiseala, greata si alte senzatii pe care le simti citind cartile altor autori in care iti vine sa versi. Reuseste sa construiasca o poveste cat mai reala, logica fara sa ne umple capul cu tot felul de lucruri care mai degraba iti lasa un gust amar.

Este prima carte de Sparks pe care am citit-o si am fost destul de placut impresionat, drept dovada ca am mai cumparat carti de ale lui si nicioadata nu mi-a parut rau. Cartea va placea foarte mult celor care cred in iubire, cred in destin si in faptul ca dragostea invinge totul. Deci teoretic ar fi indicata femeilor. As putea spune ca poate fi un cadou reusit pentru perioada in care ne aflam. Mia mult ca sigur ca doamnele/domnisoarele vor fi mai mult decat incantate. Dar sa revenim.

Povestea incepe cu un pas in timp in toamna anului 1946, si Noah Calhoun isi petrecea seara pe terasa casei pe care o cumparase si o restaurase, privind in zare gandidu-se la diverse, fiind acompaniat de catelusa sa. Pastra in suflet vie amintirea unei iubiri care l-a marcat pentru totdeauna.

A cunoscut-o pe Allie dupa absolvirea din 1932 prin intermediul prietenilor sai Fin si Sarah. Ea isi petrecea vara acolo impreuna cu parintii sai. Au inceput sa se intalneasca tot mai des si curand erau de nedespartit. In acea vara superba au invatat multe unul de la celalalt, pentru ca sfarsitul verii sa vina si ea sa plece luand si o parte din sufletul lui cu ea. Isi reveni cu greu din visare. Era inca bantuit de ea, de amintirea ei, de parfumul ei, de tot ceea ce reprezenta ea pentru el.

Dar surprizele se tin lant. Si in dimineata urmatoare Noah se trezeste cu Allie in curtea casei. Ceea ce el a visat de cand ea a plecat s-a intamplat. Dar ce e cu ea acolo? In urma cu trei saptamani, poza lui Noah si a casei sale a aparut in ziar. Din momentul acela, Allie nu a mai avut pace desi este pe punctul de a se casatori. Si a hotarat ca trebuie sa il mai vada odata, ca sa fie sigura cat de bun este drumul pe care vrea sa-l urmeze.

Au petrecut toata ziua impreuna, vorbind, povestind si amintindu-si cat de frumos era candva. In fiecare din ei au revenit sentimente ingropate, chiar mai puternice decat erau odata. Seara dupa cina s-au despartit, urmanda a se revedea dimineata. Dupa cum stabilisera a doua zi, Noah a plimbat-o pe Allie cu barca, ducand-o intr-un loc minunat plin de lebede si nuferi. Dar din pacate vremea s-a stricat si ploaia a reusit sa-i surprinda, udandu-i pana la piele. Ajung destul de greu in casa, Noah îi ofera cateva haine de schimb, putin coniac pentru a se incalzi. Tot amintind de momente petrecute impreuna, situatia ia o intorsatura ciudata iar cei doi ajung sa faca dragoste si sa-si dea seama ca sunt facuti unul pentru celalalt.

Dimineata insa in timp ce pregatea micul dejun Noah are o mare surpriza, gasind la usa pe mama lui Allie. Aceasta a venit sa preintampine sosirea logodnicului lui Allie, Lon care isi amanase procesul pana luni ca sa vina sa se asigure ca totul este in regula cu ea. Desi îi iubea pe amandoi Allie avea de luat o hotarare. O hotarare extraordinar de dificila si care va sfasia inima unuia dintre ei.

Povestea noastra revine in prezent unde cei doi sunt impreuna. Dar din pacate Allie are Alzheimer. Nu-si mai aminteste decat rareori cine este Noah. Pentru a-i aduce aminte macar putin, acesta îi citeste din jurnalul iubirii lor.

Povestea noastra se termina cu un ultim moment de luciditatea a lui Allie care-l recunoaste pe Noah, iar cei doi indragostiti isi termina socotelile cu viata impreuna, imbratisati asa cum au facut toata viata.

Cartea a fost ecranizata in anul 2004, cu titlul "The Notebook" de catre Nick Cassavetes avandu-i ca protagonisti pe Ryan Gosling, Rachel McAdams, James Garner, Gena Rowlands, James Marsden etc.

O carte care trebuie citita si un film care trebuie vizionat. Neaparat!!!

Vezi Jurnalul unei iubiri pe Elefant.ro

S-a lansat Agentiadecarte.ro

2010-03-01T20:39:00.000+02:00

Pe 1 martie 2010, cu ajutorul unei echipe din care fac parte poeta Andra Rotaru, graficianul Mihai Zgondoiu şi webmasterul Adriana Cocic, am lansat proiectul web “Agenţia de Carte” – prima agenţie de ştiri şi comentarii on-line dedicată industriei editoriale din România, evenimentelor de carte şi scriitorilor români. Un proiect pus în pagina realităţii şi a virtualului de Asociaţia EURO CULTURART din Bucureşti.

Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de carţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

Agenţia de Carte reprezintă prima producţie editorială românească pe web care adună în acelaşi loc informaţii la zi din industria editorială şi din spaţiul cultural autohton. Cu o structură editorială ingenioasă, rubrici permanente dedicate cărţilor, editurilor, autorilor şi cu actualizări în timp real, Agenţia de Carte îşi propune să genereze un nou tip funcţional de comunitate media. Comunitatea de Carte, în care autorii, editorii şi cititorii sunt actori şi creatori ai fluxului informaţional, putând propune, interacţiona şi promova informaţii şi opinii specializate. Orice eveniment artistic, cultural, ştiinţific şi infoeducaţional care va propune o carte sau un autor de carte îşi va găsi locul în rubricile Agenţiei de Carte. Informaţiile la zi pe care editorii şi autorii le vor trimite, precum şi un desfăşurător al evenimentelor în pregatire ne vor ajuta sa generăm actualizări editoriale de impact.

Echipa editorială:
Dan Mircea Cipariu, publisher (cipariu@yahoo.com)
Andra Rotaru, editor coordonator (rotaru.andra@gmail.com)

Mai multe pe Agentiadecarte.ro

The Imaginarium of Doctor Parnassus

2010-02-23T21:56:00.000+02:00

În zilele noastre, doctorul Parnassus, un bărbat care pe vremuri a câştigat un pariu cu însuşi Diavolul, are darul de a controla imaginaţia altora. După ce s-a jucat o dată cu soarta, doctorul are curajul de a-şi încerca încă o dată norocul şi tot cu forţele întunecate. Într-o înţelegere cu misteriosul domn Nick, Parnassus obţine nemurirea, dar preţul e mare: primul său născut va fi luat de Nick în ziua aniversării a 16 ani. Timpul a trecut, iar fiica lui Parnassus, Valentina, se află acum într-un pericol de moarte, doar că doctorul are o soluţie: îl provoacă pe Nick la o întrecere pe care acesta n-o poate refuza...

O poveste fantastică, situată la limita inimaginabilului, DR. PARNASSUS te invită într-o captivantă şi explozivă cursă împotriva timpului alături de Heath Ledger, Johhny Depp, Jude Law, Colin Farrel şi Christopher Plumer.

Un film interesant care face ca cele 122 de minute sa treaca fara sa le simti. Regizorul reuseste sa capteze interesul si sa-l plimbe pe privitor in diverse timpuri si locuri care mai de care mai interesante. O poveste captivanta care ne ajuta sa ne punem cateva semne de intrebare si sa incercam sa calatorim in propria noastra imaginatie si poate sa descoperim ce se afla acolo.

Incercati. Poate merita. :)

Domnitori romani

2010-02-20T11:54:00.000+02:00

In urma cu cateva zile am citit un post interesant(oare), pe unul dintre bolgurile pe care sa zicem ca le frecventez. Era vorba despre un top 5 domnitori romani. Foarte mult m-au mirat criteriile pe care le-a folosit pentru a realiza acest top. O apreciez pentru faptul ca nu insirat nume a 10-20 de domnitori, de care probabil nu a auzit. Dar sa folosit criterii de genu: mi-a placut poza lui cutare, poezia despre nu stiu cine si povestile despre aventurile si ispravile lui x. Eu nu cred ca asa ar trebui catalogati niste oameni care si-au dat viata pe campul de batalie si s-au chinuit ca noi acum sa ne batem joc de numele lor. Eu nu voi face un top. Voi aminti cativa conducatori care au fost importanti pentru noi si pentru aceasta tara.

Voi incepe cu Decebal. A jucat un rol important in formarea statului roman. Chiar daca este sau nu este simpatic, antipatic, cool sau fashion, cred ca merita amintit numele lui, si tot ceea ce a realizat. Deoarece chiar daca avea o mana de oameni si a luptat impotriva a unei armate intregi a reusit, ceea ce mai tarziu se va repeta la nesfarsit, sa reziste in fata cotropitorilor si sa-si de-a viata inainte de a cadea in mana lor. Pentru asta trebuie apreciat si respectat. Nu pentru alte lucruri.

Voi continua cu perioada medievala, iar ordinea nu va fi cronologica ci in functie de importanta lor. Asta desigur dupa parerea mea:

Mihai Viteazul domnitor al Tarii Romanesti in perioada 1593-1601. Este cel care a realizat pentru prima data Unirea celor trei Principate. A reusit ceea ce romani isi doreau de veacuri. Cu o dorinta imensa si cu vitejie iesita din comun s-a inscaunat cu ajutorul armelor domnitor si in celelalte doua principate(Moldova si Tara Romaneasca), reusind pentru o scurta perioada sa le uneasca sub un singur stapan. Desigur ca imperiile vecine se simteau amenintate si au reusit in cele din urma miseleste sa-l omoare si sa mai amane visul romanilor pentru inca doua secole si jumatate. A reusit victorii rasunatoare si va ramane vesnic in istoria si sufletele noastre (a iubitorilor de istorie probabil).

Stefan cel Mare domnitor al Moldovei in perioada 1457-1504. Putem spune ca este un domnitor de referinta al istoriei noastre. Lunga sa domnie si sirul uluitor de victorii l-au facut sa fie cunoscut peste tot in lume. In timpul in care a domnit Moldova a cunoscut o perioada de inflorire, datorita calitatilor sale de om politic, strateg si diplomat. De nenumarate ori i-a pus pe fuga pe turci, tatari, polonezi sau maghiari. Desi era mic de statura reusea intotdeauna sa compenseze prin vitejie aceasta deficienta. Iar numarul mare de manastiri ridicate in timpul domniei sale l-a facut pe Papa Sixtus al IV-lea sa-l numeasca "Athleta Christi"(atletul lui Christos). Acestea sunt cateva din motivele pentru care va ramane la loc de cinste in memoria noastra.

Vlad Tepes a domnit in Tara Romaneasca in anii 1456-1462 si 1476. Cunoscut mai degraba datorita faimei de domnitor crud, om nemilos cu hotii si talharii, Vlad Tepes nu a fost un domnitor pe placul Imperiului Otoman niciodata, de aceea nu a avut o domnie prea lunga. Este cunoscut in intreaga ca acel conducator care tragea in teapa hotii, criminalii, talharii. Dupa ce a fost dat jos de la domnie in 1462, a reusit sa isi recastige tronul in 1476 dar doar pentru cateva luni, fiind ucis de un complot al boierilor.

Mircea cel Batran voievod al Tarii Romanesti. Este unul dintre cei mai importanti domnitori ai Tarii Romanesti reusind sa reziste tendintelor de expansiune a Regatului Ungar si ale Poloniei, si sa stavileasca fortele otomane aflate in plina expansiune in Blacani. Deasemenea va continua consolidarea economiei, Armatei, Administraţiei şi Bisericii. Cat a fost la conducerea principatului, acesta a avut o perioada de inflorire si o oarecare liniste, intrerupta rareori de anumite mici batalii, care insa nu au pus nicioadat in pericol principatul. Toti il cunoastem mai ales din "Scrisoarea a III-a" a lui Mihai Eminescu, unde am fost fermecati de increderea si eroismul domnitorului si supusilor sai.

Desi mai sunt si altii care au facut lucruri mari si importante pentru aceasta tara in perioada medievala eu ma opresc aici.

Urmeaza sa vorbesc si despre cei din perioada moderna. Cei din "cauza" carora tara este unita, independenta si libera(desi nu pare).

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite si al statului national Romania. Unirea, acea dorinta imensa care striga din sufletele tuturor s-a infaptuti prin persoana lui Al I. Cuza. La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn In Moldova, pentru ca la 24 ianurie sa fie ales domn si in Tara Romaneasca si astfel prin persoana sa cele doua principate sa fie unite. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. Dar a ramas in istoria noastra drept intemeietorul Romaniei moderne si va ramane acolo pe veci.

Carol I al Romaniei a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit în munţii Carpaţi castelul Peleş, care a rămas şi acum una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. În perioada sa au fost construite primele universităţi, la Iaşi, respectiv Bucureşti. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a ordonat ridicarea primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării. El a fost cel care a continuat ceea ce a inceput Cuza, reusind sa faca din Romania, un aliat puternic si o forta de luat in considerare in evenimentele ce aveau sa se desfasoare in anii urmatori.

Ferdinand I al Romaniei a fost rege al Romaniei din 1914 pana in 1927. La moartea lui Carol I, in 1914 Ferdinand urca pe tron la varsta de 49 de ani. Tara nu era intr-o situatie prea roz, dar datorita abilitatilor sale am reusit sa redresam situatia, pentru ca in 1918 la sfarsitul primului razboi mondial am reusit sa realizam Mare Unire - Unirea celor trei Principate. Si astfel Ferdinand a devenit primul conducator al Romaniei Mari. Ferdinand a murit în 1927, de cancer intestinal şi a fost urmat la tron de nepotul său Mihai, sub o regenţă formată din trei persoane, din care făcea parte şi cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, Prinţul Nicolae.

Acesti trei domnitori(mai apoi regi), au jucat o importanta majora in crearea si mai apoi dezvoltarea statului roman. Desi poate ar fi indicat sa trec in revista si cativa din conducatorii tari din perioada contemporana, deocamdata o sa ma abtin. Nu sunt un fan al lor. Poate pe viitor. Cine stie.

Valerio Massimo Manfredi: Alexandru cel Mare Volumul 2: Nisipurile lui Amon

2010-02-13T16:10:00.000+02:00

Asia, leaganul unor civilizatii de legenda, domeniul de necontestat al marelui rege al persanilor: nimeni nici macar nu a visat vreodata sa cucereasca un imperiu nemarginit, ca acesta. Dar Alexandru, impreuna cu tovarasii sai, iubeste aventura imposibila.

Cel de-al doilea volum, debuteaza cu marsul armatei macedonene pe pamant persan. Alexandru isi conduce armata spre ceea ce va fi cea mai mare si mai importanta campanie armata din istoria omenirii.

Prima batalie se va da pe malul raului Granicos, intre armata macedoneana si o armata condusa de Memmnon formata din persani si mercenari greci. Lupta a fost cu adevarat incrancenata, fiind momente in care se parea ca fiecare dintre parti isi apropie victoria, dar in cele din urma Alexandru si ai lui reusesc sa iasa victoriosi. Chiar daca a iesit victorios Alexandru nu se poate bucura deoarece stia ca doar moartea rivalului sau Memmnon il poate linisti si îi poate asigura o campanie reusita. Acesta reuseste sa se salveze, ajungand in cele din urma dupa multe chinuri la palatul sau aflat la Djilah.

Armata macedoneana isi continua marsul, ajungand la Milet. In prima instanta, regele Miletului a acceptat sa se predea, dar primind ajutor maritim de la regele persan se razgandeste. Si pentru a evita o confruntare pe mare care probabil i-ar fi adus o infrangere rasunatoare, Alexandru hotaraste ca toata flota sa coboare pe uscat. O idee stralucitoare, pe care doar marii conducatori o pot gasi. Si astfel Alexandru îi chinuie intr-un mod "barbar" pe persani, nelasandu-i sa coboare de pe corabii, acestia fiind la limita rabdarii, cu proviziile de apa si mancare pe terminate. Au urmat zile de asediu asupra Miletului. Flota persana ramasa fara provizii a trebuit sa plece spre insula Samos, iar capitualarea Miletului a fost doar o problema de timp.

Intre timp Memmnon s-a refacut si se pregateste de o noua campanie impotriva lui Alexandru. Primeste de la Marele Rege o armata destul de impresionanta. Ca sa isi puna familia la adapost o trimite spre capitala imperiului. Pe drum insa convoiul este interceptat de armata macedoneana, iar Alexandru o primeste ca oaspete in tabara sa. In seara ce a urmat Barsines, sotia lui Memmnon va incerca sa-l ucida pe Alexandru, vazand in cortul regelui un portret al sotului ei. Astfel regele afla cine este ea cu adevarat si total impresionat de frumusetea ei, o lasa sa plece spre destinatia dorita, sperand sa o mai revada si poate si mai mult de atat.

Urmeaza o noua batalie intre Alexandru si Memmnon. De data asta pentru cucerirea Halicarnasului. A fost o lupta incredibil de grea. Asediul a durat luni de zile. Pentru fiecare atac dat de macedoneni, Memmnon si ai lui raspundeau cu cate un contraatac la fel de taios. Tocand tot mai marunt rezistenta cetatii si dand in cele din urma atacul decisiv, Alexandru reuseste sa iasa invingator si sa fie stapanul Halicarnasului. O lupta foarte grea, probabil una dintre cele mai grele de pana acum.

Armata macedoneana isi urmeaza programul bine stabilit, inaintand in Persia. Cucereste toate cetatile aflate pe traseu, unele mai greu, altele mai usor. In acest timp Memmnon incepe sa se simta rau, si are sa moara in bratele sotiei sale. "Vinovati" de acest lucru sunt prietenii lui Alexandru, care pentru a-l ajuta, si a ajuta implicit si Macedonia au pus la cale un complot prin care au reusit sa-l imbolnavesca pe Memmnon fara nici o banuiala. Si astfel reusesc sa-l scape pe rege de cel mai de temut adversar al sau.

A urmat o intamplare care putea pune capat campaniei militare. Alexandru dupa o masa copioasa a iesit sa inoate putin si a fost aproape de moarte. Cu greu regele Filip a reusit sa-l stabilizeze si din pacate refacerea sa a durat cateva luni bune, incetinind astfel inaintarea armatei. Acest lucru fiind in ajutorul armatei persane care si-a putut aranja mult mai bine apararea. Un spion de a lui Alexandru a fost prinsa de unul dintre oamenii Marelui Rege, iar pentru a-si salva viata, acesta îi da o informatie gresita acestuia. Dar cu ajutorul unor iscoade macedonenii isi dau seama de pericol si reusesc la timp sa se redreseze. Apoi are loc intalnirea cu marea armata persana. Din pacate pentru macedoneni, persanii erau cam de zece ori mai multi, dar dand dovada de o vitejie si o dorinta iesita din comun, macedonenii reusesc sa-i puna pe fuga pe persani.

Macedonenii isi continuau marsul, intai la Sidon, unde sunt primiti cu urale, apoi inaintand spre sud catre Tyr, acolo unde se afla un grandios templu al lui Melqart, un Hercule al fenicienilor. Alexandru isi dorea sa ofere un sacrificiu in templul cetatii. Dar din pacate locuitorii Tyr-ului nu au fost de acord cu capitularea cetatii. Alexandru suparandu-se da ordin ca cetatea sa fie daramata si aruncata in mare. A urmat o lunga perioada de asediu, pierderi insemnate de ambele parti, dar in cele din urma cetatea a cedat si Alexandru a intrat victorios in ea.

A urmat apoi asediul asupra cetatii Gaza. Cucerirea acestei cetati a fost grea, chiar Alexandru fiind ranit destul de serios. Dar ranile nu au fost asa de grave incat sa il poata opri. Au continuat marsul si au ajuns in Egipt. Unul dintre marile visuri ale lui Alexandru s-a implinit. Pentru a putea fi proclamat stapan al Asiei, Alexandru va fi nevoit sa mearga catre indepartata oaza Siwa, unde se afla templul zeului Amon. Poposira intr-un frumos golf din apropierea bratului apusean al Deltei Nilului. Aici incredinteaza arhitectului Dinocrate crearea unui oras sub forma unei mantii macedonene in jurul golfului aflat acolo. Orasul va purta numele de Alexandria. Dupa zile intregi de chin ajung in cele din urma la templu si Alexandru isi afla raspunsul la intrebarile care il macina. Si tot acum afla ca din pacate unchiul si totodata cumnatul sau si-a pierdut viata luptand vitejeste, coplesit de o multime de barbari.

Istovit de intamplarile petrecute in ultimul timp, isi indreapta privirea catre imensitatea cerului si a desrtului, plangand in tacere.

Urmeaza in curand. Volumul 3: Capatul Lumii

Vezi Alexandru cel Mare pe Elefant.ro

The Book of Eli

2010-02-11T15:49:00.000+02:00

În viitorul nu foarte îndepărtat, la vreo 30 de ani după războiul catastrofal, un om străbate singur întinderile pustii ale ceea ce fusese altădată America. Oraşe pustiite, şosele distruse, pământ pârjolit—tot ce-l înconjoară arată catastrofa care se petrecuse. Nu mai există nicio urmă de civilizaţie, sau lege. Drumurile aparţin unor bande de tâlhari care sunt în stare să omoare un om pentru pantofii lui, pentru o cană de apă, sau…chiar pentru nimic. Dar ei nici nu se compară cu acest călător solitar.

Un luptător de nevoie şi nu de plăcere, Eli (Denzel Washington) nu doreşte decât pacea, dar dacă e provocat, el îşi va distruge atacatorul înainte ca el să-şi dea seama de greşeala fatală pe care a făcut-o. El nu-şi apără atât viaţa cât speranţa de viitor; o speranţă pe care a purta-o cu el şi a apărat-o în toţi aceşti ani şi pe care este hotărât s-o împlinească. Mânat de această hotărâre şi condus de credinţa în ceva mai presus de el, Eli face tot ceea ce e nevoit să facă pentru a supravieţui şi pentru a continua pe drumul său.

Numai un singur om din această lume devastată pare a înţelege puterea pe care o deţine Eli, iar el este hotărât să o obţină pentru sine: Carnegie (Gary Oldman), despotul autoproclamat al unui oraş transformat în refugiul hoţilor şi pistolarilor. Între timp, fiica adoptivă a lui Carnegie, Solara (Mila Kunis) se simte fascinată de Eli pentru alt motiv: ea vede în el o lumină care o poate conduce dincolo de lumea creată de tatăl ei vitreg. Dar nu-i va fi uşor să-l abată de la drumul său. Nimic şi nimeni nu poate sta în drumul său. Eli trebuie să meargă înainte pentru a-şi împlini destinul şi pentru a da ajutor oamenilor năpăstuiţi.

Un film destul de reusit. Subiectul filmului nu este extraordinar dar reprezentatia lui Denzel Washington reuseste sa-l transforme intr-un film de urmarit. Intr-o lume actuala unde credinta nu mai reprezinta nimic, filmul incearca sa ne arate ca apropierea de Dumnezeu, de cuvintele Lui este singura salvare. Credeti sau nu, urmariti filmul. Nu o sa regretati.

Enjoy.

Brian Haughton: Istoria secreta. Civilizatii pierdute si mistere stravechi

2010-02-06T12:49:00.000+02:00

Brian Haughton (n. 1964, Birmingham) a studiat arheologia la Universitatile Nottingham si Birmingham si a fost implicat in proiecte arheologice in Anglia si Grecia. Organizeaza sase dintre cele mai importante si prestigioase targuri de arta si antichitati de pe piata internationala. In prezent preda in Patra, Grecia. A mai publicat: Coaching Days in the Midlands (1997), Haunted Spaces, Sacred Places: A Field Guide to Stone Circles, Crop Circles, Ancient Tombs, and Supernatural Landscapes (2008) si Lore of the Ghost: The Origins of the Most Famous Ghost Stories Throughout the World (2008).

O carte extraordinara, care va fi pe placul iubitorilor de mistere, cautatorilor de comori si nu in ultimul rand tuturor celor care sunt interesati de istorie, de trecut, de locurile si personajele reprezentative ale acestei lumi. Cartea este impartita in trei mari sectiuni: locuri misterioase, artefacte neexplicate si personaje enigmatice.

Haughton incepe cu Atlantida, considerata de majoritatea cea mai mare enigma dintre toate (si printre cele mai controversate). Prezentarea unor schite ale tuturor teoriilor folosite pentru a descrie ar constitui o carte in sine. Dar Haughton selecteaza cele mai importante argumente pro si contra existentei si locatiei "continentului pierdut" al lui Platon, lasandu-ne mai putin uimiti de supraabundenta opiniilor contradictorii decat intrigati de posibilitatile unei descoperiri din secolul XXI. Istoria secreta nu neglijeaza contraargumentul privind localizarea Atlantidei in Pacific, mai ales avand in vedere descoperirile recente din jurul insulelor Japoniei. Sub apele clare ale insulei Yonaguni, scufundatorii au descoperit recent o structura piramidala care se afla la aproximativ 3 000 de m adancime. Comparatia pe care o face Haughton intre calendarul maya, discul de la Nebra, din Germania, si mecanismul de la Antikythera (scos de pe fundul Marii Egee) dovedeste ca anticii cunosteau metode de calcul foarte complicate. Calendarul maya este bine cunoscut pentru predictiile sale negative cu privire la schimbarile la nivel global (programate a avea loc la solstitiu de iarna din 2012), iar Haughton explica intr-un limbaj foarte clar ca era nevoie de cunostinte foarte avansate in domeniul matematicii pentru a crea un asemenea calendar stiintific extraordinar.

Datand de la sfarsitul Epocii tarzii a Bronzului (aproximativ 1500 î.Hr), discul de la Nebra este un ceas astronomic sofisticat, din punctul de vedere al mestesugului si al functiilor sale, cu mult mai avansat decat orice exista la momentul respectiv, in locul respectiv. Simpla sa existenta implica faptul ca o societate materiala mult superioara a inflorit intr-o regiune aflata mult mai departe de orbita culturala a lumii greco-romane decat se imaginase vreodata. Antedateaza - cu mai bine de 14 secole - un instrument comparabil prins in plasa unui pescar, la inceputul secolului XX, langa insula greceasca Antikythera. Aparatul este un ansamblu complex de dispozitive complicate, pe care istoricii nu l-au crezut posibil pana la vremea Renasterii europene. Aparent, lumea clasica a avut propriul Leonardo da Vinci, care a construit un calculator astronomic eficient, destul de mic incat sa poata fi trasportat la bordul navelor, pentru navigarea celesta.

Haughton ne demonstreaza ca tehnologia inaintasilor era mult mai avansata decat ne-au lasat scolasticii sa credem. Cercetarile din aceasta lucrare merg mult mai departe decat cele stiintifice tipice; astfel, ele cuprind "locuri misterioase", printre care Insula Pastelui, cu colosii sai tristi, un oras precolumbian din Marele Canion si cea mai veche cladire de pe pamant, uriasa movila funerara cu o fatada din cuart, in Newgrange, Irlanda, la aproximativ 50 km nord de Dublin.

"Personajele misterioase" sunt regele Arthur, pazitorul Sfantului Graal; amazoanele, care au adus eliberarea femeilor folosind taisul sabiei; rasa disparuta din Indonezia, piticii Homo floresiensis; fapte istorice din spatele figurior legendare ale lui Robin Hood, regina din Saba si faraonul Tutankamon.

Preferinta evidenta a lui Haughton pentru credibilitatea inaintea teoriei se combina cu abilitatea sa de prezentare intr-un stil clar, concis, astfel incat Istoria secreta nu este o repetitie a materialelor cu care sunteti deja familiarizati, ci o enciclopedie noua, pe intelesul tuturor, care cuprinde tot ceea ce este straniu si intriga. Va fi consultata ani de-a randul de catre cei dascinati de trecutul indepartat.

Vezi Istoria secreta. Civilizatii pierdute si mistere stravechi pe Elefant.ro

Paranormal Activity

2010-01-31T20:47:00.000+02:00

Katie şi Micah sunt un cuplu ca oricare altul, doar că ea ascunde un secret mai puţin obişnuit: este urmărită de o prezenţă nevăzută, care îi apare periodic noaptea, de când avea 8 ani. Acest lucru nu poate rămâne un secret la nesfârşit, pentru că de când locuieşte cu iubitul ei, episoadele nocturne s-au înrăutăţit. Sceptic la început, dar curios, Micah îşi cumpără o cameră performantă şi e decis să înregistreze orice activitate suspectă care se întâmplă pe timpul nopţii. De la fascinaţie, ajunge treptat la obsesie, iar ceea ce vor afla văzând casetele este pur şi simplu şocant.

Concentrându-se pe credibilitate şi pe construcţia treptată a intrigii, şi nu pe monstruos şi pe scene horror explicite, Activitate Paranormală face apel la instinctele primare ale fiinţei umane, suspansul crescând din ce în ce mai mult, până atinge cote aproape de nesuportat. E noapte şi dormi liniştit în siguranţa propriei case. Dar trosnetul mobilei şi scârţăitul uşii sunt oare doar zgomote fireşti ale nopţii? Umbrele stranii dansând pe pereţi pot fi explicate raţional? Dacă ceva pândeşte în colţurile întunecate?

Desi este trecut la sectiunea horror acest film foarte greu ar putea fi trecut chiar si la thriller. Un film in care nu se intampla mare lucru, are foarte putine faze in care iti trezeste putin interesul. In rest nimic. Multa vorbarie degeaba. Este drept ca a avut un buget de doar 11 000 de dolari si a fost filmat in doar 7 zile cu o camera vide obisnuita, dar asta nu e o scuza.

Nu sunt un cunoascator sau vreun mare fan de filme horror dar va sfatuiesc doar atat, nu dati bani pe asa ceva ca nu merita.

Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919, d. 27 ianuarie 2010)

2010-01-29T20:57:00.000+02:00

Născut la 1 ianuarie 1919, în New York, din tată evreu şi mamă irlandeză, Jerome David Salinger a studiat creative writing la Universitatea Columbia din NY, a fost chemat să facă serviciul militar în 1942, pe front, participând la cel de-al Doilea Război Mondial. Traumatizat de această experiență, Salinger va scrie povestiri din perspectiva soldaților întorși de pe front, care nu mai comunică decât cu copiii, pentru care lumea nu mai are gust, culoare ori sens.

J D. Salinger, considerat unul dintre cei mai influenți scriitori americani, dacă nu chiar cel mai important de după cel de-al doilea război mondial și cu siguranță un clasic al literaturii secolului XX, și-a câștigat treptat o faimă paralelă prin nevoie și decizia de a se retrage inițial din realitatea editorială, și apoi definitiv din viața publică. N-a mai publicat nimic din anul 1965.

Dorința lui de a scăpa de notoritate a devenit la fel de notorie scrie presa, ”Garbo al literaturii”, J. D. Salinger a trăit izolat de mass-media aproape 50 de ani. Mitul Salinger a fost declanșat de literatura lui de cea mai bună calitate, care oferea ceva anume, una dintre cele mai adictive emoții literare după cum amintește The New Yorker în materialul Ce a declanșat Holden? – hrănea acel sentiment de deziluzie în fața vieții, de nefericire melancolică cultivată de o minte sclipitoare. Iar decizia lui de dispărea total a alimentat isteria.

In ultimul său interviu, din 1974, pentru NYTimes, Salinger a declarat că adoră să scrie, dar de-acum înainte „doar pentru propria plăcere”. A mai spus că a atenția mass-media care i se acordă i se pare intruzivă și că îl costă foarte mult toată această luptă de a-și apăra intimitatea. “Am devenit în ochii oamenilor un om ciudat, dar tot ce-mi doresc e ca munca mea și viața mea să-mi fie lăsate în pace”.

Odată cu moartea lui, presa a reiterat întrebarea – oare ce se va întâmpla cu manuscrisele nepublicate, dacă ele există.

Salinger trebuie citit in adolescenta. Atunci cand esti plin de intrebari, de dorinte neimplinite, cand esti in conflict cu toata lumea. Asa intri mult mai bine in pielea personajelor si intelegi cam tot ceea e de inteles. Daca insa il citesti dupa 20 si ceva de ani, cand ai trecut de perioada aceea, iti este mult mai greu, si eu din pacate fac parte din ultima categorie. Am citit "De veghe in lanul de secara" doar in urma cu cateva luni si am fost un pic dezamagit, mai ales ca era un roman foarte laudat. Dar am inteles ca de fapt este un roman de citit cand esti pusti si te poti identifica mai usor cu Holden si ceilalti.

Jerome David Salinger "a murit miercuri în locuinţa sa din New Hampshire", în nord-estul Statelor Unite, a confirmat Philis Wesburg, agentul scriitorului. Scriitorul a murit de cauze naturale, la vârsta de 91 de ani.

Drum bun si Odihna placuta!

Vezi pe Elefant.ro

Ninja Assassin

2010-01-27T20:09:00.000+02:00

Raizo (Rain) este unul dintre cei mai periculoşi asasini ai lumii. Copil cules de pe străzi, el a fost antrenat de mic de către Ozunu Clan, o organizaţie secretă a cărei identitate rămâne învăluită în mister. Urmărit de coşmarul execuţiei prietenei sale de către Clan, Raizo reuşeşte să evadeze …şi dispare. Acum, el aşteaptă momentul potrivit pentru a se răzbuna.

La Berlin, agentul Europol Mika Coretti (Naomie Harris) a dat de urma unor sume de bani care par a avea legătură cu mai multe asasinate politice ce conduc la o reţea de ucigaşi plătiţi din Orientul îndepărtat. Nesocotind ordinele superiorului său, Ryan Maslow (Ben Miles), Mika începe să investigheze în arhiva strict secretă a agenţiei pentru a afla adevărul în legătură cu aceste asasinate. Cercetările ei o transformă în curând în ţintă, iar Ozunu Clan trimite o echipă de killeri, condusă de temutul Takeshi (Rick Yune), care trebuie s-o reducă la tăcere pentru totdeauna. Raizo o salvează pe Mika din ghearele atacatorilor, deşi ştie că organizaţia Clan nu va renunţa să-i vâneze până când nu va reuşi să-i elimine pe amândoi. Angajaţi într-un joc de-a şoarecele şi pisica pe străzile Berlinului, Raizo şi Mika trebuie să se încreadă unul în altul dacă vor să supravieţuiască …şi să învingă enigmatica organizaţie Ozunu Clan.

Un film pe care il recomand tuturor iubitorilor de "sange", va curge din belsug. Un film produs de fraţii Wachowski şi regizat de James McTeigue (V de la Vendetta), din punctul meu de vedere foarte reusit, care te tine in priza pe tot parcursul celor 99 minute.
Eu personal m-am dus cu mai multa placere la el decat la mult prea laudatul "Avatar", si am iesit multumit si impacat ca nu am aruncat banii pe prostii. Dupa o perioada de comedii usoare si cate seriale politiste, "Ninja Assassin" a picat ca uns.
Sfatul meu este sa il urmariti si nu veti fi dezamagiti. Garantat!

Valerio Massimo Manfredi: Alexandru cel Mare Volumul 1:Fiul Visului

2010-01-26T14:34:00.000+02:00

Valerio Massimo Manfredi este istoric si profesor de arheologie clasica la Universitatea Luigi Bocconi din Milano. Este jurnalist si o personalitate cunoscuta a televiziunii europene. Apublicat numeroase romane de succes, incluzand trilogia Alexandru cel Maare, pentru care, in 1999, Institutu Biografic American i-a acordat titlul de Om al Anului. Colaboreaza cu cinematografia si cu televiziunea in productii internationale de prestigiu. In limba romana au fost traduse: Faraonul nisipurilor, Ultima legiune, Akropolis si Imparatia dragonilor, toate aparute la editura ALLFA.
Alexandru cel Mare, o trilogie de succes mondial, publicata in 21 de limbi si 42 de tari, vanduta in peste 5 milioane de exemplare.

Cine era tanarul rege macodonean care, in secolul IV î.Hr, a planuit sa cucereasca intreaga lume, ca sa moara, apoi, precum Hristos, la varsta de treizeci si trei de ani? Acest roman cuprinde povestea unui om care a fost considerat zeu de catre contemporanii sai, ne povesteste despre visurile sale, despre patimile violente care l-au macinat si, in cele din urma l-au distrus.
Primul volum este intitulat Fiul Visului, si debuteaza cu vizita reginei Olimpia la oracul Dodonei din Epir pentru a cere sfatul preotilor pentru un vis tulburator care o macina: astfel intr-o noapte pe cand se afla in pat cu regele Filip, sotul ei se facea ca un sarpe mare s-a strecurat in camera lor, a patruns printre asternuturi si a patruns-o, usor si rece, insa fara a-i produce durere. Preotii auzind istorisirea i-au dat si interpretarea visului: "fiul pe care-l vei aduce pe lume va avea stralucirea unei energii napraznice, dar, asa cu flacarile ce dau o lumina prea puternica ard peretii felinarului si consuma mai repede uleiul din care se hranesc, sufletul sau ar putea sa arda pieptul in care salasluieste; sa fii gata la orice chiar si la a-l pierde, pentru ca orice vei face nu vei reusi sa impiedici destinul sau sa se implineasca, nu vei putea pune stavila faimei sale si ea se va intinde pana la hotarele lumii."
Auzind acestea regina se intorsese la Pella, capitala regatului Macedonean asteptand cu teama si ingrijorare ziua in care avea sa se nasca fiul sau.
In momentul in care au apucat-o durerile facerii pe regina, Filip se afla la asediul cetatii Potideea. A fost o nastere lunga si grea. Dar in cele din urma zeii au binecuvantat familia regala si Alexandru s-a nascut. Imediat un curier a fost trimis pentru a-l anunta pe rege ca fiul sau, mostenitorul tronului a venit pe lume. La auzul vesti, sufletul regelui parca a renascut, de cand astepta el un mostenitor, un fiu. A chemat armata si in fata lor l-a numit mostenitorul tronului si dupa aceea nu l-a mai interesat nimic, s-a urcat pe cal si plecat spre capitala, calarind toata noaptea si ziua urmatoare pentru a-si cunoaste fiul. La doar un an distanta regina a nascut si o fata, careia i-au pus numele Cleopatra.
Anii copilariei au fost linistiti, sau macar primii. Tatal sau era mai tot timpul plecat, incercand sa se impuna ca conducator al tuturor grecilor. De multe ori cand tatal sau se afla in sala de consiliu i se aseza pe brate. Pe la sase ani i s-a adus si primul invatator pe nume Leonidas. Acesta avea obligatia sa-l invete sa scrie, sa citeasca, sa socoteasca, îi povestea despre zei, despre nasterea lumii, lucruri care-l fascinau pe Alexandru.
Tot la cursurile lui Leonidas erau prezenti si alti baieti, care mai tarziu aveau sa formeze Ceata lui Alexandru, cel mai important corp militar din armata macedoneana. Dar cel mai important dintre ei era Hefestion cel cu care era prieten "pana la moarte".
Pe la zece ani, Filip l-a luat pe Alexandru si l-a dus sa-i arate greutatile vietii, minele de pe muntele Pangeos. Calatoria a fost foarte importanta pentru ca aici a luat-o la palat pe cea care avea sa-i fie alaturi, indiferent de moment, de ocazie,de orice , Leptine.
Un alt moment important a fost vizita unor soli ai regelui persan. Aceasta vizita avea sa-l marcheze definitiv pe Alexandru. Afland de la acestia minunatiile si frumusetile care se gasesc in Asia, in mintea printului s-a implementat o singura idee si nu a renuntat la ea desi de nenumarate ori putea plati cu pretul vietii, ceea ce in cele din urma s-a si intamplat. Tot in cadrul acestei vizite pustii de la palat au putut sa-si demonstreze pentru prima data abilitatile militare si vitejia cu ocazia unei vanatori, cand Alexandru si prietenii sai au reusit sa rapuna o pereche de lei fiorosi. A fost primul moment in care cu adevarat regele Filip a fost speriat si apoi mandru de nesabuinta si vitejia fiului sau.
Pentru a-i darui printului o educatie solida, regele a hotarat ca acesta impreuna cu prietenii sai sa petreaca trei ani la Mieza, unde aveau sa fie invatati tocmai de Aristotel, marele filozof grec. Cu greu s-a despartit de parinti si de curte, dar stiind de importanta acestor lucruri, Alexandru nu a protestat, ci s-a comformat hotararii regelui.
A urmat o perioada frumoasa, in care severitatea orelor se impletea cu relaxare si momente de liniste si meditatie. Tot la Mieza se afla si celebrul sculptor Lisip care a fost adus tocmai pentru a-i face o statuie cum alta nu s-a mai vazut.
Perioada frumoasa din viata lui Alexandru se terminase. Regele a venit sa il ia din mirifica Mieza si sa-l duca in capitala unde il astepta perioade tulburi. Dar inainte de a pleca i-a facut un dar printului. Un armasar de o frumusete rara si de o salbaticie mai rar intalnita. In zadar au incercat slugile sa-l stapaneasca. Dar Alexandru a reusit acest lucru doar in cateva minute. Cu cateva vorbe iscusite a reusit sa se urce in spinarea calului sau si astfel a inceput o prietenie ce a durat pana in momentul in care Alexandru a murit.
Filip dorea ca toti grecii sub conducerea lui sa porneasca o mare expeditie in Asia, in incercarea de eliberare a cetatilor grecesti de acolo. Dar multe dintre cetatile grecesti nu-l doreau ca conducator suprem. In general Atena a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a se rascula impotriva lui. Si a reusit sa o convinga si pe Teba de partea ei. Mare greseala au facut tebanii. Ca urmare a acestei alegerii, armata macedoneana cu Filip si Alexandru la conducere au distrus cetatea.
Filip a hotarat sa isi mai ia o sotie, aceasta fiind fiica lui generalului Attalos. Aceasta era insarcinata cu regele, iar la nunta Attalos a toastat in cinstea orintului nenascut, mostenitorul tronului. Alexandru auzind acestea a sarit sa-l omoare pe general, Filip fiind si batut a sarit si el la randul lui cu sabia spre Alexandru, dar beat fiind a cazut peste o masa de mancare, moment in care Alexandru nervos si-a luat mama si a parasit palatul regal cu destinatia Epir la unchiul sau.
Nedorind sa-si ceara scuze sau sa-l puna in dificultate pe unchiul sau, Alexandru se hotaraste sa plece in munti, lasandu-si mama in Epir. Alaturi de ceata va petrece, mult prin munti, prin frig, din prea mult orgoliu si pe alocuri durerea provocata de cearta cu tatal sau.
In cele din urma cei doi se impaca, mai ales ca urmeaza nunta Cleopatrei cu fratele Olimpiei, Alexandru. Chiar inainte de nunta, Filip îi face o vizita oracolului de la Delfi, de la care afla ca sfarsitul îi este aproape. Iar acest lucru are sa se intample tocmai la nunta fiicei sale Cleopatra, cand este ucis de catre unul dintre cei din garda sa. Alexandru nu are prea mult timp la dispozitie, preia comanda statului. Din postura de print mostenitor se incoroneaza.
Incercand sa profite de momentele de slabiciune de dupa moartea regelui Filip, multe cetati aflate sub conducerea macedoneana, provoaca daune, dar Alexandru reuseste sa contracareze toate rascoalele si sa fie confirmat ca conducator al tuturor grecilor.
Astfel el se poate concentra pe ceea ce doreste cu adevarat, si anume expeditia din Asia. Isi pregateste armata si fara prea multa intarziere porneste o expeditie ce îi va aduce faima, recunoastere dar din pacate si moartea.

Urmeaza in curand. Volumul 2:Nisipurile lui Amon

Vezi Alexandru cel Mare pe Elefant.ro

unu pe 2010

2010-01-23T12:16:00.000+02:00

Bine v-am gasit in noul an. Desi a trecut cam multisor de cand am schimbat inca o cifra in calendar, eu am fost cam lenes si nu am mai scris nimic. S-au intamplat o multime de lucruri de cand a inceput anul si pana astazi.
Anul se anunta foarte greu din multe puncte de vedere. Criza care ne afecteaza in continuare, minciunile pe care le inghitim (vrem, nu vrem), dar trebuie sa vedem si lucrurile bune din toate astea (chiar dak ele nu exista), sa facem haz de necaz. Nu e foarte greu, ca romanul e mistocar din nastere si greu il opresti sa faca lucrul asta. Asa ca decat sa ne plangem, sa ne dam cu capul de toti peretii mai bine radem unii de alti si toti de cei de sus(nu din cer ci de undeva mai de jos).
Dar sa trecem peste aceste lucruri. Anul a inceput promitator pentru mine: am facut curatenie dupa petrecerea de revelion si (bineinteles), dupa petrecerea de dupa petrecerea de revelion. Suna straniu dar asa e. Si ce e mai ciudat e ca s-a facut mai multa mizerie la o vizionare de film de 2,3 ore decat intr-o noapte. Poate pt voi nu e mai neobisnuit dar pt mine care am facut curat, sigur e.
Apoi absolut normal am intrat in sesiune, ca toata lumea (banuiesc). Am dat (si luat) deja un examen. Cu domnul Cioroianu. Foarte tare domnul profesor, unul dintre poate cei mai tari pe care îi cunosc. E o placere sa asisti la cursul dumnealui, dar din pacate eu nu prea am facut-o (din lipsa de timp). Mi-a dat un 10, desi nu meritam. Si mi-a spus ca raman dator. Nu stiu daca este un lucru bun sau rau dar asa a ramas. Vom vedea ce va fi.
Urmeaza insa probabil cel mai greu examen posibil, si daca reusesc sa trec si de el, atunci pot spune ca sunt mare si tare. Dar sansele nu sunt chiar asa de mari. Am reusit cu greu sa fac rost de cursuri, dar din pacate nu am reusit sa fac rost si de o portie de chef de invatat. Nu am aflat unde se gaseste si nici cine o vinde. Dau oricat. Asa ca doar sperantza mi-a mai ramas si o zi de pregatire. Cine stie poate o minune se intampla si reusesc.
Apropo, m-am insris si la un curs de grafica publicitara. Suna frumos. M-am gandit ca alaturi de Istoria Artei ar da bine. Cine stie poate imi gasesc o noua vocatie (sper ca mai banoasa). Sa vedem daca se prinde ceva. Am o luna jumate la dispozitie. Sa vedem ce va fi.

Ne mai auzim, sper mai des in functie de timp si inspiratie.

Bafta in sesiune la toata lumea(inclusiv mie)

Happy New Year!!!!

2009-12-31T19:42:00.000+02:00

S-a dus si anul 2009. Am reusit sa mai rezistam inca un an si cu totii stim ca nu a fost usor. Se apropie sfarsitul lumii? Orice e posibil. In aceasta perioada se fac rapoarte, analize, toata lumea cauta sa afle cat de bun a fost anul ce a trecut, cate lucruri dorite de ei s-au implinit si cate nu. De obicei destule de putine se implinesc. Cel putin la mine.

"Lucrurile bune" care mi s-au intamplat pot spune ca teoretic sunt lucruri care trebuiau sa se petreaca in felul acesta. Nu au fost lucruri extraordinare, din acelea care iti taie respiratia.

Analizandu-le putem spune ca faptul ca am reusit(in sfarsit) sa termin o facultate, nu e un lucru iesit din comun. Odata si odata trebuia sa se intample. M-am chinuit ani intregi pentru asta. Apoi a urmat la fel de normal intrarea la master, poate intrarea la buget fiind un lucru bun, dar la cat de des o frecventez va ramane un lucru bun si doar atat. Un alt lucru bun poate fi ca am gasit un loc de munca decent, pe aceasta criza, este o realizare . In toate celelalte planuri, toate au ramas in "stand by".

Si as putea trece la lucruri mai putin reusite tocmai acest "stand by". Si multe alte lucruri marunte. Marunte dar care m-au macinat destul de tare. Dar nu conteaza. Pentru ca fiecare sfarsit e un nou inceput. Si ca in fiecare an am sperante ca fiecare din noi.

Va urez tuturor un calduros "La multi ani" si un an cat mai fericit.

Sa ne auzim cu bine!

Editura Nemira in faliment

2009-12-22T18:31:00.000+02:00

Cu parere de rau anunt ca criza economica mondiala a mai facut o victima, si anume editura Nemira. Pot spune ca este un lucru la care nu ma asteptam. Sunt edituri mult mai instabile si mai slab pregatite care inca mai rezista pe piata, iar o editura cu oarecare traditie a picat.
Poate fi de vina managementul slab sau proasta pregatire a celor din conducere? Asta e o intrebare la care doar cei de acolo pot raspunde.
Nemira este una dintre cele mai cunoscute edituri de la noi, cu titluri si autori consacrati. Nu ma hazardez cand spun ca este cea mai buna editura din tara pe segmentul de literatura science fiction. Au mai fost edituri care au incercat sa îi faca putina concurenta, dar nu au avut nici o sansa.
Înfiinţată în 1991, Editura Nemira este una dintre primele edituri particulare din România, care şi-a păstrat renumele în industria cărţii prin rafinament şi prin valoarea autorilor publicaţi. Cele mai cunoscute colecţii ale editurii sunt Babel, Totem, Nautilus, Suspans, Bonton, Damen Tango, Biblioteca de politică, Biblioteca de istorie, Biblioteca de psihologie etc. În prezent, Grupul Editorial Nemira reuneşte patru edituri: Nemira, Nemi, Nemira Junior şi Manga Otaku. Printre autorii celebri care au fost publicaţi pentru prima dată la Nemira se numără Stephen King, Frank Herbert, Isaac Asimov, dar şi Roger Caillois, Rene Girard etc.
Anul acesta, editura Nemira s-a remarcat prin lansări spectaculoase, cărţi în toate topurile de vânzări şi premii şi Trofeul Târgului de carte Gaudeamus de la mamaia, oferit prin votul publicului. În topul celor mai vândute cărţi din 2009 se numără cele din seria de autor Rodica Ojog-Brasoveanu, colecţia Suspans, seria Dune de Frank Herbert şi Istoria secreta a lumii de Jonathan Black.
Nemira figurează cu două titluri în top 10 al celor mai vândute cărţi de la Târgul de Carte Gaudeamus din Bucureşti 2009. „Istoria lui Dumnezeu”, de Karen Armstrong, o istorie a felului în care oamenii s-au raportat, din punct de vedere cultural, la Dumnezeu, fie că vorbim de creştini sau alte religii, şi „Ghidul optimistului/ Ghidul pesimistului", de Niall Edworthy şi Petra Cramsie.
De aceea este cu atat mai surprinzator faptul ca nu reusesc sa reziste pe linia de plutire inca putin, poate pana se mai dezgheata piata, pana lucrurile vor intra in normalitate. Tot ce putem face acum este sa speram ca un investitor pasionat si plin de bani sa bage "cascaval" si sa o salveze, lucru care s-a mai intamplat la sfarsitul anilor '90.
Speram ca zvonurile conform carora si alte edituri (unele mai importante ca altele) vor intra in insolventa, sa fie pure speculatii pentru ca astfel spiritul de cultura si de cunoastere se ingusteaza, iar daca nu noi vom suferi, sigur copii nostri vor fi afectati destul de mult.
Speram ca noul guvern care se contureaza in aceste momente sa reuseasca sa faca ceva pentru aceasta tara, pentru ca altfel nu numai industria cartii, ci toate vor avea o cadere asa de brusca incat va fi foarte greu sa ne mai ridicam vreodata.

Craciun fericit tuturor!

Ho ho ho

2009-12-13T18:46:00.000+02:00

Am trecut cu bine (sau nu) si de alegerile din acest an. In curand se vor termina si ultimele discutii legate de aceleasi si aceleasi subiecte (fraude, hotii, inselaciuni). Pentru noi ceilalti, oamenii de rand incep "grijile" de sarbatori. Se apropie Craciunul, Revelionul.
Tonul pentru mine l-a dat Sfantul Andrei. Avand cativa sarbatoriti, pot spune ca a fost inceputul sezonului de sarbatoare. Pot spune ca am depasit aceasta zi fara prea mari eforturi financiare si o sa incerc ca acest lucru sa il repet pe parcursul intregului sezon.
Urmeaza cronologic Sfantul sau Mos Nicolae, unde cei mici (poate si cei mari) primesc cadouri, sunt fericiti si darnici (oare?). Pentru mine de ceva timp aceasta zi nu mai inseamna mare lucru, cu exceptia catorva persoane sarbatorite, nu mare lucru.
Dar marea sarbatoare sta sa vina. Craciunul!! Fiind criza probabil anul asta nu va fi atat de bogat in cadouri pentru voi dragi copii. Dar cine stie. Pentru mine va fi o perioada de mare relaxare, deoarece voi pleca din oras, spre munte si mai precis la Pinalti in oras. Un oras superb care merita vizitat, atat iarna cat si vara. O capodopera superba a acestei tari ingropate pana peste cap intr-o ceata densa. Pentru multi Craciunul este o oportunitate de a se da mari, de a arata lumii din ce sunt ei facuti, ca nimeni nu e ca ei si nimic nu le poate strica bucuria de a fi deasupra tuturor. Poate parea deplorabil pentru cei care totusi au ceva pe umeri, dar din pacate asta e tara in care traim, poate chiar lumea.
Si bineinteles urmeaza seara dintre ani. Aceasta seara inseamna ceea ce am spus pentru Craciun inmultit cu 10, 100 sau chiar mai mult. O seara ca oricare alta. O transformam in cea mai importanta seara din an. Ajungem ca tot anul sa ne facem planuri, sa ne dam peste cap, sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a arata si a petrece magnific cateva ore ca ori care altele din an. Eu nu am inteles si probabil foarte greu imi va fi sa inteleg vreodata. Unii dintre voi poate va ganditi ca vorbesc asa petru ca nu am unde sa merge in acea seara. Daca as fi demn si as avea tarie si principii bine definite probabil as sta acasa, singur si as petrece ca o seara normala din saptamana. Dar probabil acest lucru nu se va intampla. Daca toata lumea se maimutareste eu de ce sa nu o fac. Spiritul de turma functioneaza minunat.

Asa ca va doresc tuturor sarbatori fericite. Distractie placuta de revelion si toate cele bune in noul an, care probabil va fi mai bun (sau rau mai degraba) decat cel care a trecut.

Sa ne auzim cu bine!

Petra: misteriosul oras de piatra

2009-11-28T18:33:00.000+02:00

Cioplit in piatra dura, stravechiul oras Petra (cuvantul petra inseamna piatra sau stanca in limba greaca), astazi aflat in ruine, este incercuit de munti de gresie impunatori, in desertul aflat la sud-vest de orasul Amman de astazi, la aproximativ 80 km sud de Marea Moarta din Iordania. Intrarea in Petra se face printr-o crevasa intunecata si serpuita, sapata in piatra, cunoscuta drept siq (cheie in limba araba), care, in anumite locuri, are o latime de doar un metru. Acest mare mister al desertului contine in jur de 1000 de monumente si, candva, a avut fantani, gradina si apa curenta.
Cea mai timpurie populatie cunoscuta a Petrei a fost un trib ai caror locuitori - edomitii - vorbeau o limba semitica. Dar nabateenii sunt responsabilii pentru mare parte a arhitecturii incredibile de la Petra. Nabateenii erau de origine araba nomada, insa, prin secolul al IV-lea î.Hr., au inceput sa se stabileasca in diferite parti ale Palestinei si ale sudului Iordaniei, si tot in aceasta perioada au facut din Petra capitala lor. Pozitia fortificata natural a sitului, pe un drum comercial aflat intre culturile araba, asiriana, egipteana, greaca si romana, le-a permis nabateenilor sa-si intareasca puterea. Obtinand controlul asupra drumului caravanelor dintre Arabia si Siria, nabateenii si-au dezvoltat curand un imperiu comercial care se intindea pana in nordul indepartat al Siriei, iar orasul Petra a devenit centrul drumului mirodeniilor.
Bogatiile acumulate de nabateeni la Petra le-au permis sa construiasca si sa ciopleasca intr-un stil care combina traditiile locale cu influenta elenistica. Una dintre cele mai mari realizari ale nabateenilor a izvorat, la Petra, din necesitate. Orasul era situat la marginea desrtului arid; prin urmare, sursele de apa erau principala lor preocupare. In consecinta, au dezvoltat stavilare sofisticate, precum si sisteme de conservare a apei si irigatii. Dar bogatia nabateenilor a atras invidia vecinilor si au fost obligati sa faca fata mai multor atacuri conduse de regele seleucid Antigonos asupra capitalei lor, la sfarsitul secolului al IV-lea î.Hr. In perioada 63-64 î.Hr., nabateenii au fost cuceriti de generalul roman Pompei, iar in anul 107 d. Hr., sub imparatul Traian, zona a devenit parte a provinciei romane Arabia Petraea. In ciuda faptului ca fusese cucerita, Petra a continuat sa prospere in perioada romana, cand mai multe constructii, printre care si un vast teatru, o strada cu colonade si un arc de triumf de-a lungul siq-ului, au fost adaugate orasului. S-a estimat ca populatia Petrei a variat intre 20 000 si 30 000 de locuitori la apogeul sau. Insa pe masura ce importanta orasului Palmira din centrul Siriei a crescut, aflandu-se pe ruta comerciala care lega Persia, India, China si Imperiul Roman, activitatea comerciala din Petra a inceput sa intre in declin.
In secolul al IV-lea, Petra a devenit parte a Imperiului Bizantin crestin, dar in anul 363 d. Hr. partile de sine statatoare ale orasului au fost distruse de un cutremur devastator si tot in aceasta perioada se pare ca nabateenii au parasit orasul. Nimeni nu stie exact de ce au abandonat acest loc, dar pare putin probabil ca si-ar fi parasit capitala din cauza cutremurului, caci foarte putine obiecte de valoare au fost dezgropate din sit, indicand faptul ca plecarea lor nu a fost brusca. Un alt cutremur catastrofal, din anul 551 d. Hr., a distrus practic orasul si, pana la cucerirea musulmana, in secolul al VII-lea d.Hr., Petra a inceput sa se scufunde in uitare. A mai avut loc un cutremur devastator in anul 747 d. Hr., care a slabit inca si mai mult structura orasului, dupa care s-a asternut tacerea pana la inceputul secolului al XII-lea, odata cu sosirea cruciatilor, care au construit un mic fort in interiorul orasului. Dupa plecarea cruciatilor, in secolul al XIII-lea, Petra a ramas in voia furtunilor de nisip si a inundatiilor, care au ingropat o mare parte a acestui oras candva grandios, astfel incat pana si ruinele i-au fost uitate.
Abia in anul 1812, exploratorul anglo-elvetian Johann Ludwig Burckhardt a redescoperit orasul pierdut de la Petra si l-a adus in atentia Occidentului. Odata cu Burckhardt, scopul orasului cioplit in piatra Petra, ascuns intr-o locatie secreta, a uluit multi vizitatori, invatati si arheologi.
Petra a fos readusa in atentia publicului in anul 1989, odata cu lansarea filmului Indiana Jones si ultima cruciada, avandu-l in rolul principal de Harrison Ford. In film, a servit drept templu secret ascuns sute de ani si locul in care personajul principal gaseste, intr-un final, Sfantul Graal.
Pe 6 decembrie 1985, Petra a fost desemnata de UNESCO(Organizatia Educationala, Stiintifica si Culturala a Natiunilor Unite) un loc de patrimoniu cultural mondial, iar in ultimii ani specialistii in conservare au lucrat pentru a umple golurile si crapaturile din piatra cu un compus special creat, foarte asemanator cu gresia originala de acum mai bine de 2 000 de ani. Sa speram ca unul dintre cele mai frumoase si mai spectaculoase orase ale lumii va mai rezista inca cel putin 2 000 de ani.

Bibliografie:

Haughton Brian, Istoria Secreta. Civilizatii pierdute si mistere stravechi, Editura Polirom, 2009

Vezi pe Tamada.ro

To be or not to be .... at Cotroceni!!!!

2009-11-21T14:20:00.000+02:00

S-a terminat in sfarsit (sau macar prima parte) campania electorala. O bucurie imensa, deoarece pot vedea si altceva la televizor in afara de emisiuni politice si tot soiul de lucruri asemanatoare. Dar in afara de asta, sa analizam putin, e bine ca s-a terminat campania? Maine cu totii vom merge la vot( totii insemnand probabil cam maxim 60 % din populatie), dar oricum ne-a mai venit odata randul sa ne dam importanti, ca putem lua o decizie care va cantari destul de mult. Dar intrebare e, decizia, hotararea nu a fost luat deja? Noi nu suntem decat niste pioni mai mult sau mai putin importanti, pe o tabla de sah unde nebunul, tura si cu calul au pus stapanire pe joc? Acestea plus multe altele sunt intrebari care mai mult ca sigur exista in fiecare dintre noi. Aseara aceasta campanie electorala a avut un final triumfal, cu o confruntare intre cei mai importanti trei candidati. Ceea ce s-a intamplat acolo posibil sa fi influentat mult alegatorii. Dar din pacate au fost aceleasi declaratii arhi-cunoscute, pe care orice cetatean le-a ascultat cel putin de mii de ori. As putea spune ca chiar le viseaza. Ce urmeaza e important. Intrebarea multora este aceea ca este in stare poporul roman sa-si faca rau in continuare si sa mergem inca cinci ani inainte cu Basescu. Din pacate probabilitatea e mare. Multi spun ca am fi un popor caruia ii place sa sufere, sa se chinuie daca vom merge mai departe in aceeasi formula. Si eu spun ca nu ar fi o solutie optima pentru viitor. Putem oare evita acest lucru. Sunt si alte optiuni, dar optiunile existente pot face altceva, ceva mai bun. Au trecut 20 de ani si parca suntem mai inapoiati ca inainte. Unii spun ca oricum tara noastra draga nu poate ajunge mai jos. Dati-mi voie sa nu fiu de acord cu asta. Mai e mult pana jos. Si tot ce imi doresc e sa incercam sa inaintam, incet dar sigur. Poate in mers de melc, de rac, de furnica. Dar sa inaintam. Imi este sincer frica de o cadere in gol, tot mai probabila.
Nu va sfatuiesc sa va mergeti la vot si sa votati impotriva lui Basescu. Lucru asta s-a mai facut si dupa cum observam nu a adus la nimic bun. Votati cu cine credeti, cu cine vreti, cu cine doriti. Dar ganditi-va bine la lucrul acesta. Pentru ca decizia pe care o vom lua in urmatoarele saptamani ne va costa urmatorii 5 ani din viata. Sa nu o regretam, ci la sfarsit sa fim mandri ca am luat cea mai buna decizie, si ca am reusit impreuna cu cel care va fi in fruntea noastra, sa scoatem tara din mocirla care e.

Votul vostru conteaza!!!!

Ipostaze ale modernismului. Pictura in Bulgaria, Grecia, Romania, 1910-1940

2009-11-15T16:48:00.000+02:00

Cum poti petrece o sambata seara placuta? Probabil asta e intrebarea pe care majoritatea oamenilor si-o pun dupa ce trec de jumatatea saptamanii. Aseara, impreuna cu cativa prieteni, am ales sa incepem seara de sambata cu o vizita la Muzeul National de Arta al Romaniei, pentru a ne delecta privirile cu o foarte interesanta expozitie si anume "Ipostaze ale modernismului. Pictura in Bulgaria, Grecia, Romania, 1910-1940".
Această expoziţie este parte integrantă a proiectului Balkan Modernisms, iniţiat de Fundaţia Theocharakis din Grecia şi finanţat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene. Proiectul îşi propune să aducă în atenţia publicului modalităţile în care modernismul a fost asimilat şi interpretat în regiunea balcanică. După popasul de la Bucureşti, expoziţia va fi itinerată la Galeria Naţională de Artă din Sofia şi la Fundaţia Theocharakis din Atena, până în luna mai 2010.
Expoziţia cuprinde 120 de lucrări de pictură şi grafică - câte 40 din partea fiecărei ţări participante – şi este structurată în trei mari secţiuni: O nouă viziune modernă (spaţiu, peisaj, natură moartă), Istoria în viziune modernă (identitate naţională, inspiraţie divină, ecouri ale Greciei clasice) şi Prezenţa umană în arta modernă (portrete, corpul omenesc). Printre cei 18 artişti selecţionaţi să reprezinte România se numără atât personalităţi consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis - Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Michăilescu), dar şi creatori asociaţi de obicei unor tendinţe artistice mai puţin vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp, Merica Râmniceanu).
Si am mai intalnit un lucru indraznet si foarte interesant. Printre tablouri, se aflau cativa pusti voluntari probabil, care recitau anumite versuri. Poate nu ma duc eu asa des la expozitii. Dar acest lucru mi s-a parut aparte, chiar dadea o senzatie care parca ne apropia putin de perioada primelor patru decenii din secolul trecut. Desi aceste versuri, nu erau foarte cunoscute, sau foarte relevante, ele ajutau foarte mult la crearea unei atmosfere cat mai favorabila expozitiei.
Bineinteles ca dupa a trebuit sa mergem sa bem ceva, pentru ca nici prea multa cultura nu face bine. Dar va sfatuiesc daca aveti timp, chef si putina curiozitate dati o fuga pana la M.N.A.R. si vizitati aceasta expozitie pentru ca chiar merita.

Ian McEwan: Ispasire

2009-11-01T15:28:00.000+02:00

Ispasire este un roman extraordinar, o lucrare magnifica scrisa exemplar de unul dintre marii scriitori ai literaturii contemporane. A fost intampinat cu reactii pozitive din care amintesc: "O panorama fictionala superba si maiestuoasa" (John Updike); "O carte uluitoare, care contine unele dintre cele mai reusite scene erotice din literatura contemporana" (Chicago Tribune); "O scriitura magica. Poveste de dragoste, poveste despre razboi si, in acelasi timp, poveste despre povesti, al carei impact il resimti deopotriva in inima, in stomac si creier" (The New York Observer). Dupa astfel de laude ce mai poate fi spus. Intr-adevar este o lucrare impresionanta care iti ajunge in suflet si acolo ramane.

Romanul debuteaza la conacul familiei Tallis, unde Briony mezina familiei, in asteptarea fratelui mai mare Leon, doreste sa puna in scena o piesa de teatru scrisa chiar de ea, pentru a-l impresiona pe acesta si poate convinge sa ramana mai mult timp acasa. Dar dintr-o serie de evenimente pe care tanara "scriitoare" si "regizoare" nu le poate stapani, piesa nu mai are loc in mare parte si din vina ei.

In celalalt plan, se afla relatia dintre fata mijlocie a familiei Tallis, Cecilia si baiatul servitoarei Robbie Turner. Cei doi au fost de mici foarte buni prieteni, dar dupa perioada adoloscentei relatia lor s-a racit, mai ales din cauza bunelor rezultate la invatatura ale baiatului care fiind ajutat chiar de domnul Tallis a reusit sa isi termine facultatea luand o diploma de rangul I, pe cand Cecilia de rangul III. In prima parte a romanul are loc o scena la fanta arteziana a conacului, prezentata din viziunea celor trei personaje principale Cecilia, Robbie si Briony. Aflati la fantana arteziana, intre Robbie si Cecilia are loc o cearta si o vaza foarte importanta se sparge, iar Cecilia spre uluirea lui Robbie si Briony alege sa se dezbrace si sa sara in apa dupa cioburile cazute acolo. Aceasta intamplare avea sa schimbe viata tuturor personajelor implicate in ea.
Cei trei au privit total diferit intamplarea petrecuta: Robbie si-a dat seama ca ii poarta Ceciliei niste sentimente destul de puternice, Briony a crezut ca Robbie a vrut sa-i faca rau surorii sale iar Cecilia era foarte suparata si in acelasi timp rusinata de felul in care a actionat.
Soseste Leon impreuna cu un prieten Paul Marshall si in treacat il invita si pe Robbie la cina festiva din seara aceea, lucru cu care Cecilia nu prea a fost de acord.
Dandu-si seama de sentimentele puternice pe care si le-a descoperit, Robbie incearca sa ii scrie Ceciliei o scrisoare, dar dupa mai multe incercari scrie doua, una mai "indrazneata" si o alta normala.
In drumul spre cina, Robbie se intalneste cu Briony si o roaga pe aceasta sa îi înmaneze scrisoarea surorii sale. Dar dupa ce o vede îndepartându-se isi da seama ca de fapt a luat scrisoarea gresita. Intre timp Cecilia isi primeste scrisoare, dar observa ca aceasta nu avea plic, si incearca sa o intrebe pe Briony daca cumva a citit-o. Aceasta se preface ca este atenta la Leon si nu o baga in seama.
In cele din urma Robbie ajunge la cina si merge cu Cecilia in biblioteca pentru a purta o discutie intre patru ochi. Dar discutia "degenereaza" intr-o scena erotica, care din pacate este surprinsa de cea mica, care insa crede ca Robbie a atacat-o pe sora sa.
In timpul cinei, verisorii fug de acasa, in plina noapte si atunci se formeaza echipe de cautare. In timpul cautarii verisoara lor Lola de numai cincisprezece ani este violata de cineva, iar cand Briony vine spre tipetele ei, vede o silueta de barbat indepartandu-se si imediat este convinsa ca acesta este Robbie. O convinge si pe Lola ca el a fost si astfel intorcandu-se in casa, toata lumea il asteapta pe acesta inclusiv politia.
Spre dimineata acesta soseste cu cei doi verisori. Dar are parte de o surpriza de proportii, fiind arestat. Inainte de a fi dus spre sectia de politie, Cecilia vine la el si îi promite ca îl va astepta cat este nevoie.
Partea a doua se petrece dupa cinci ani. Robbie este pe frontul din Franta. Fusese pus sa aleaga intre inchisoare si armata. Suntem deja in anul 1940, iar armata britanica se afla in Franta in cadrul celui de-al Doilea Razboi Mondial. In aceasta parte autorul reuseste foarte bine, sa creeze pagini antologie istorice, sa arate ororile razboiului asa cum este el de fapt. Influenta razboiului asupra omului, asupra psihicului si dorintei imense de a supravietui, dar mai ales dorinta imensa de a lupta pentru tara, pentru un tel. Tot in acest capitol ni se poveste felul in care cei doi indragostiti au tinut legatura in acesti cinci ani, cum s-au vazut o singura data si cum dragostea lor a crescut cu fiecare moment ce a trecut. Cecilia s-a rupt de familia ei, dupa momentul condamnarii lui Robbie si a hotarat sa mearga mai departe de una singura, a devenit sora medicala si a asteptat cu sufletul la gura fiecare scrisoare, fiecare veste de la cel iubit.
Partea a treia îi apartine in totalitate lui Briony. Ea in varsta de optsprezece ani, a abandonat colegiul, pentru a se face sora medicala. Si-a dat si ea seama de greseala facuta cu cinci ani in urma si dorea sa isi rascumpere eroarea facand o noua declaratie si spalanad onorea lui Robbie. Tot in aceasta parte va avea loc casatoria Lolei cu Paul Marshall, violatorul ei. Precum si o imaginara confruntarea intre Cecilia, Briony si Robbie.
Apoi autorul face un salt in timp pana in anul 1999, cand Briony avea saptezeci si sapte de ani si suferea de o boala la creier care culmina cu pierderea memoriei. In acest ultim capitol, are loc in sfarsit premiera piesei lui Briony, tot la conacul familiei, devenit intre timp un prosper hotel. Aflam de fapt ca Robbie a murit in Franta in de septicemie la 1 iunie 1940 si ca Cecilia l-a urmat in octombrie 1940. Tot acum Briony a terminat de scris cartea despre ceea ce s-a intamplat, dar i-a dat un alt final, unul fericit, unde Cecilia si Robbie inca traiesc impreuna si se bucura unul de celalalt.

Romanul sta la baza unei ecranizari de exceptie, in regia lui Joe Wright, cu Keira Knightley, James McAvoy si Vanessa Redgrave in rolurile principale. Filmul "Atonement" a castigat premiul Oscar in 2008 pentru cea mai buna colona sonora, globul de aur pentru cea mai buna drama si Premiul Forumului pentru cinema si literatura la Venetia in 2007.

Va recomand, daca puteti cititi cartea, vedeti filmul. Este o carte pe care toata lumea ar trebui sa o citeasca, redactata extraordinar, autorul stie cum sa patrunda in sufletul tau cu ajutorul cuvintelor sale magice.

Lectura si vizionare placuta!

Vezi Ispasire pe Elefant.ro

fotbal + carte = ???

2009-10-27T18:04:00.000+02:00

De cand eram mic tot aud expresii de genul ca fotbalistii nu sunt prea destepti, prea cititi si nu prea se descurca in fata camerelor de vedere. Cum am mai crescut am constientizat, ca in mare parte este adevarat ceea ce se tot spune despre acesti sportivi.
Dar daca iti faci o cariera sportiva, asta inseamna ca trebuie uitata, lasata la o parte scoala? Sunt, este adevarat cativa jucatori care provin dintr-un mediu sarac, unde munceau si nu aveau timp de scoala, sau care pur si simplu au ales una din cele doua.
Sunt cativa care dupa ce reusesc in cariera sportiva, se reorienteaza si isi continua studiile de mult abandonate. Am vazut anumiti fotbalisti care si-au luat diploma de bacalaureat la varsta de 30 de ani. Nu este o rusine. Precum exista si altii care sunt absolventi de facultati, chiar poate doctori in sport (de obicei). Asta, din pacate nu inseamna mare lucru. Pentru ca de multe ori cand îi vezi la vreun interviu, iti vine sa il iei la palme. Aceleasi expresii, aceleasi raspunsuri, aceeasi exprimare greoaie. Si stai si iti dai seama ca dupa politicieni, ei sunt persoanele care apar cel mai des "pe sticla". Oare si asta sa fie o cauza a situatiei in care suntem. Pe toate planurile.
Luandu-l exemplu pe Gheorghe Hagi. Un extraordinar jucator, poate cel mai mare din istoria noastra; un om bun, care da mereu dovada de marinimie si noblete. Dar cand îi asezi un microfon in fata parca il asezi pe rug, sau îi faci cel mai mare rau posibil. Poate multa lume a criticat pentru ca el este imitat la emisiunea "Mondenii", dar eu am urmarit atent originalul si copia si din pacate pot aseza intre cei doi un semn de egalitate.
Un alt exemplu s-a intamplat chiar sambata care a trecut. La Teatrul de Comedie a venit marea echipa Steaua Bucuresti. In holul teatrului se afla un stand de carte : de la Marquez, Sparks, Puric, Salinger, Hertha Muller, Malaele pana la Tarkovski, Coehlo si altii. Macar de ochii televiziunii daca nu din un anumit interes puteau sa arunce un ochi. Dar ei au reusit sa ma uimeasca cu un interes urias as putea spune asupra deja cunoscutului "Atlas de mitocanie urbana". Parca ar fi descoperit America sau India, asa de incantati erau.
Ce mai pot spune decat ca :
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul
vorba marelui nostru Mircea Badea.

2009-10-17T16:47:00.000+03:00

Probabil dupa cum ati observat unul dintre "evenimentele" ultimelor zile este cel al castigarii Premiului Nobel de catre germano-romanca Hertha Muller. Desigur ca acum toata lumea vorbeste de ea, mai ales cei din tara si sunt "mandrii" de reusita ei. Dar multi dintre ei nu stiu cine este ea, ce a scris si tot ceea ce inseamna Hertha Muller. S-a nascut in judetul Timis, tatal ei era un svab banatean iar mama scriitoarei, ca marea majoritate a populaţiei de naţionalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniştilor la putere, a fost deportata in 1945 in Uniunea Sovietica. Acolo a fost deţinută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forţată. A facut studii de germanistica si limba si literatura romana la Universitatea din Timisoara intre 1973-1976. Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (în româneşte: „Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând în calitate de profesor suplinitor în diferite şcoli, între altele, în Liceul Nikolaus Lenau din Timişoara şi la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”.Volumul de debut, „Niederungen” - „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.Ca urmare a interdicţiei, în 1987 Herta a emigrat în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. În anul 1999, Herta Müller a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură. În anul 2008, Herta Müller a fost nominalizată pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru Premiul Nobel pentru Literatură.După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, în data de 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu. Pentru mine si sper ca doar pentru mine, in momentul in care am auzit cine a castigat premiul, acel nume nu mi-a spus nimic. Poate ca eram prea mic cand a plecat din tara, dar dupa caderea comunismul ar fi trebuit sa fie mai mediatizata mai ales ca a castigat o serie de premii pana la Premiul Nobel. Am norocul ca in acest moment sa lucrez cu carti si am observat ca imediat ce s-a auzit cine a castigat si mai ales ce nationalitate are, comenzile pe cartile ei au curs siroaie. Nu spun ca este un lucru rau, mai bine mai tarziu decat niciodata, dar ar trebuie sa ne pretuim mai mult valorile, nu numai cand sunt in varful piramidei ci mai ales atunci cand sunt jos, cand au mai multa nevoie de noi. Din multimea de carti publicate ale ei, doar doua mi-au trecut prin maini si nu pot spune ca am fost foarte impresionat. Prima este o carte de poezii intitulata "Este sau nu este Ion". Volumul reuneste poezii folosind cuvinte decupate din reviste, cu precadere din Plai cu boi: cu texte vaporoase, suprarealiste, jucause. Un deliciu literar si vizual, poeme si colaje simultan, un volum care se cere nu numai citit, ci si privit. Este prima carte scrisa in romana a autoarei de la plecarea in 1987 in Germania. A doua carte este un roman intitulat "Animalul inimii". Roman premiat in 1998 cu prestigiosul International IMPAC Dublin Literary Award. „Am scris aceasta carte in memoria prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu. Am simtit ca este datoria mea sa fac asta.” (Herta Muller) „Fiecare carte a acestei scriitoare germane nascuta in Banatul romanesc, indiferent de genul abordat, poarta amprenta terorii secrete care nu poate fi stearsa din memoria ei. In cartile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o institutie represiva, ea imbraca toate aspectele raului uman: de la umilinta si hartuire pina la frica, tortura si moarte. De aceea, dialogurile ei cu Securitatea nu se limiteaza la obisnuitele anchete care apar de obicei ca trase la indigo in majoritatea cartilor pe aceasta tema. La Herta Muller raul se arata ca o premonitie in fiecare detaliu al lumii inconjuratoare: sint mesaje secrete in plante, in obiecte, in ritualurile zilei, graiuri ascunse pe care numai ea le stie vedea si de aceea textul insusi pulseaza de senzori care semnalizeaza alarma. Cea mai complexa si mai completa carte a Hertei Muller este in acest sens Animalul inimii, o carte care te invata sa rezisti, sa te salvezi, sa traiesti.” (Nora Iuga) Acestea fiind spuse, daca puteti cititi-le, analizati-le, chiar daca nu va atrage genul este important sa trecem prin ele, pentru ca daca a primit Premiul Nobel inseamna ca totusi este ceva important acolo, si pentru noi, pentru tara asta pentru mandria noastra nationala. Romanul "Animalul inimii" il recomand mai ales acelora care erau foarte mici sau nu erau nascuti inca in perioada comunista, deoarece prezinta altfel acele vremuri tulburi din istoria noastra.
Numai bine!

2009-10-10T14:03:00.000+03:00

Am sa incep aceasta povestioara cu o mica expresie care se aude din ce in ce mai des la noi in ultimul timp si anume "Romania este tara tuturor posibilitatilor".

Asta vara am terminat si eu facultatea, ca probabil cateva mii din tara asta si alte cateva milioane de pretutindeni. Si gandindu-ma spre viitor, la dorinta de a face un master imediat, am hotarat sa ma inscriu la examenul de titularizare care mi-ar fi permis sa pot preda la o scoala generala. Bineinteles ca in timpul facultatii am urmat acel curs psiho-pedagogic care imi permite sa provesez. Si astfel am inceput sa adun actele necesare inscrierii la examen. Pentru inceput a trebuit sa dau o fuga la Facultatea de Psihologie de la Complexul Leu, unde m-am umplut de nervi si draci, deoarece doamnele secretare (dulci ca intotdeauna), m-au expediat foarte usor lasandu-ma stupefiat si cu anumite rezerve asupra dorintei mele de a incerca sa ma inscriu pentru titularizare. Dar sperand ca pana la termenul limita de depunere al dosarelor voi reusi sa le strang, m-am prezentat la centrul respectiv de examen pentru a depune actele pe care le aveam deja. Cand am intrat in curte nu stiam ce sa cred, se vindeau bilete la vreun meci al Stelei cu scopul de a-l injura pe Becali, sau se dadeau mici si bere pe gratis in vreo campanie. Dar nu, spre surprinderea mea invatamantul atragea din ce in ce mai multi tineri (si nu numai). Asa ca m-am trecut pe lista si am asteptat. Dupa vreo 5 ore, am reusit sa intru si sa ma inscriu, bineinteles cu promisiunea de a aduce toate actele necesare la timp.

Am reusit in cele din urma sa strang toate actele si sa ma inscriu la examen, spre usurarea mea. Dar desigur ca nu se putea ca asta sa fie totul. Primesc un telefon de la centrul de examen cum ca nu pot da examen la materia la care m-am inscris si ca trebuie sa ma prezint urgent acolo sa vedem ce se poate face. Eu am terminat Facultatea de Istorie, sectia Istoria Artei, iar in facultatea nu ne-a spus nimeni cum ca nu vom putea preda istorie. In cele din urma aflu ca singura materie la care pot sustine examen este Educatia plastica!!! Ce pot sa fac si accept aceasta posibilitate. Acum du-te la biblioteca, cauta bibliografie noua, invata cat poti in 10 zile pana la examen.

In fine astea fiind spuse, ajung la examen, imi gasesc cu greu locul in banca si asteptam subiectele (care vin normal dupa vreo 2 ore). Raman cu gura cascata la citirea acestora, dar ce sa fac am intrat in hora o joc pana la capat. Scriu si eu acolo vreo 8 pagini sa nu ma fac de ras (cand îi vedeai pe ceilalalti cerand foi incontinuu te gandeai ca îi doare burta sau cine stie ce altceva). Dupa cateva zile se afiseaza rezultatele si spre surprinderea mea si a tuturor cunoscutilor (probabil), reusesc sa iau o nota de trecere, care teoretic imi permite sa particip la sedinta publica de ocupare a posturilor. Ce distractie a fost!!
Ajung acolo cu cateva ore mai devreme si urmeaza o perioada de asteptare, delectandu-ma cu notele colegilor si numarand posibilitatea de a prinde si eu un post pe undeva, oriunde. Incepe sedinta si isi urmeaza cursul firesc, pana ce se ajunge la colegul meu (tot istoria artei), cand stupoare (pentru noi), nu putem sa ne alegem nici o scoala din cauza ca "aplicatia" nu ne permite acest lucru. Da dar a permis ca cele 60 de persoane din fata noastra sa poata, dar la noi nu se poate. "Incercati in septembrie" zice doamna inspectoare cu un zambet oarecum ironic. Si dupa ce am asteptat din nou vreo 5 ore, plecam cum am venit. Ceea ce s-a intamplat dupa ce am iesit si ce laude am adus sitemului si acelor care l-au facut nu e cazul sa reproduc acum.
Vine jumatatea lui august, cand este o noua etapa de repartizare. Ne prezentam si noi (eu cu oarecare indoiala), si din nou aplicatia ne "face felul". Doamna inspectoare zambitoare ca intotdeauna ne roaga sa incercam in septembrie si daca nici atunci nu se poate, ne vor da un post de necalificat.
Pai eu am terminat facultatea ca sa muncesc ca necalificat, am luat examenul si am urmat tot procesul ca sa ce. De ce nu mi-au spus de la inceput ca nu se poate, si îi scuteam si pe ei dar mai ales pe noi de tot circul asta.
Asa ca dragilor daca doriti sa lucrati ca bugetari, ca sunteti tineri si statul ar trebui sa va dea o mana de ajutor eu va rog doar atat m-ai ganditi-va odata cel putin.

prima parte

2009-10-07T06:39:00.000+03:00

Salutare,

Eu sunt Stefan, si incepand cu aceasta seara incerc si eu sa imi etalez talentul scrisului in fata celor care doresc acest lucru. Sa spun cateva lucruri despre mine: am terminat Facultatea de Istorie, sectia Istoria Artei si in prezent sunt student la master tot la istorie si lucrez la o librarie online, unde pot spune ca deocamdata este exact ceea ce imi trebuie.
Astazi am inceput si eu, - ca multi altii -, facultatea. Ceea ce este de retinut este faptul ca eu "am avut curajul" sa ma inscriu la un master destul de diferit de ceea ce am urmat eu pe bancile facultatii, si astazi in sala de curs, desi profesorul vorbea fluent, raspicat si clar, eu puteam sa jur ca e vreo limba straina, cel putin straina mie. O sa imi ia ceva timp pana o sa recuperez, si o sa reusesc sa îi ajung din urma pe noi mei colegi. Cursul pot spune ca este unul foarte interesant, suna foarte bine - "Comunism vs Fascism"-, si sper sa reuseasca sa imi indeplineasca asteptarile.
Si in general, cursurile pe care o sa le urmez anul acesta au nume foarte interesante, sunt predate de persoane foarte calificate, sa speram ca si cei care le frecventeaza se vor ridica macar putin la asteptarile domnilor profesori (de mine nu sunt sigur). Incerc sa ma pun si in pielea lor ca doar a lipsit putin ca si eu sa fiu de parte celalalta a catedrei, dar din pacate sistemul nostru educational este depasit si foarte prost organizat incat iti vine sa faci orice altceva in schimb, dar despre ce am patit intr-o alta zi.

Cam atat pentru inceput.

Salve!